Despre barfa in organizatii
In perspectiva propusa de psihologi in anii ‘50, se considera ca barfa poate actiona ca mecanism de control impotriva unui membru al comunitatii sau organizatiei si atunci prezinta un caracter distructiv la adresa armoniei grupului. Pe langa functia principala a barfei (de transmitere a informatiilor), abordarile psihologice au mai identificat cateva mecanisme in care este implicat activ acest tip de discurs si care, sintetizat, s-ar regasi in: propaganda deliberata, ostilitatea directa, ostilitatea indirecta si deplasarea agresivitatii, proiectarea vinovatiei personale sau de grup, catharsis-ul emotional, indeplinirea unor visuri, consolidarea imaginii de sine si a eului social, stabilirea si mentinerea de standarde si solidaritatea grupului.
In abordarile moderne, barfa este privita cel mai adesea drept o discutie evaluativa despre indivizi care nu sunt prezenti, ce apare in contextul formarii, modificarii si mentinerii retelelor sociale si al construirii solidaritatii de grup. Spre deosebire de zvon, a carui functie este aceea de a explica o situatie ambigua sau de a ajuta oamenii sa se adapteze unui pericol cunoscut sau potential, barfa are drept principale atributii formarea si mentinerea retelelor sociale. Ca modalitate de comunicare a informatiilor in cadrul unei comunitati, barfa este impartasita de intregul grup, chiar si atunci cand are o natura negativa sau cand este directionata catre un membru nonconformist sau o persoana din afara grupului. Barfa indeplineste o functie de coeziune a grupului pentru identificarea unei tinte si a unei cauze comune, actionand impotriva agresiunii interne.
Pentru barfitor, critica la adresa altei persoane aflata in atentia sa are rolul de a-l ajuta sa se descarce ca dupa o adevarata “spovedanie”, putandu-se vorbi de un efect cathartic al acestui proces, care apare mai ales in perioadele caracterizate prin numeroase nemultumiri sociale. Vasile Pavelcu sustine ca aceste intervale de tensiuni sociale sunt favorabile aparitiei barfei datorita faptului ca indivizii apartinand unor clase sociale sau economice diferite sunt pusi in situatia de a interactiona, fapt ce duce la numeroase diferende ce sunt solutionate verbal.
Din acest motiv, se considera ca barfa tine de mecanismele de control intern ale comunitatii / organizatiei, in timp ce zvonul este un factor important pentru forurile superioare de conducere. Aparitia barfei denota existenta unui factor relevant de amenintare a securitatii grupului, care a depasit primele instante cu rol defensiv. In cadrul unor cercetari realizate in a doua jumatate a secolului trecut, unii autorii occidentali au evidentiat rolul si importanta acestui tip de discurs, care este preferat datorita posibilitatii sale de sanctionare indirecta a individului.
Motorul care pune in miscare fenomenul complex al barfei este alimentat, pe de o parte, de curiozitatea individuala si dorinta de a cunoaste cat mai multe informatii inaintea altor persoane, iar, pe de alta parte, de existenta la individul respectiv a unui instinct social, a unei motivatii pentru a relationa cu alti actori sociali in scopul de a le impartasi din secretul cunoscut. Din acest motiv, unii cercetatori militeaza pentru un tratament favorabil aplicat barfei, intrucat se considera ca sunt evitate in plan social ciocnirile materiale, directe, intre indivizi. In acest model, eventualele neintelegeri se transeaza mai ales in plan verbal, neoficial, cu mentinerea unor aparente in relatia oficiala dintre persoanele implicate.
Ca exercitiu practic, data viitoare i-ati putea explica sefului dumneavoastra care va gaseste stand de vorba cu un coleg la tigara, ca nu barfiti, ci purtati o conversatie evaluativa despre o persoana care nu este prezenta.
Dr. Aurelian Stoica
Senior Consultant InnerLook