Din bancă, în concediu de paternitate

Sã nu uitãm cã suntem o societate puternic patriarhalã, majoritar ortodoxã, în care femeia este dezavantajatã în toate sferele vieţii publice şi private. Cu toate astea, mentalitãţile încep sã se schimbe, femeile devenind parteneri activi în viaţa socialã, politicã, profesionalã, iar bãrbaţii sunt din ce în ce mai prezenţi în creşterea şi educarea copiilor. Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru Revista CARIERE în 2015 (până în luna octombrie), din totalul de 209.563 beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului, 24.815 au fost bărbaţi. Datele confirmă că în timp ce mamele merg la serviciu, taţii se descurcă la fel de bine cu schimbatul scutecelor, pregătitul biberonului sau îmbăiatul bebeluşului.

Florin Haragaş are 40 de ani şi lucrează în sistemul bancar. Are trei băieţi, Lucas (6 ani), Thomas (4 ani) şi Nicholas (1 an si 3 luni). A hotărât la naşterea lui Nicholas să rămână în concediu de îngrijire a copilului. Se întâmpla în vara lui 2014 iar în acest an a revenit la birou.
“Am stat mai bine de un an departe de birou pentru că, înainte de a intra în concediul de creştere copil, îmi mai păstrasem şi concediul de odihnă pentru naşterea celui mic, am mai beneficiat şi de zile libere oferite de angajator pentru “evenimente fericite din viaţa angajatului”, plus zilele libere acordate prin absolvirea cursului de puericultură. După asta am intrat în concediu de paternitate şi mi-am reînceput activitatea exact înainte ca fiul meu cel mic să împlinească 11 luni“, ne povesteşte Florin Haragaş.

“La primii doi băieţi, sotia mea şi-a luat concediul de creştere a copilului, pentru Nicholas am spus că e momentul să îmi petrec şi mai mult timp alături de copiii şi familia mea. Decizia am luat-o rapid, nu am stat prea mult pe gânduri. Aveam nevoie de o pauză şi vroiam să îl văd pe cel mic evoluând în primul an de viaţa”, ne povesteşte Florin. .

Pentru Corina, sotia lui, era mai complicat să rămână în concediul de îngrijire a copilului. Ea are o mică afacere iar statul limitează extra-veniturile obţinute de părintele aflat în concediu de îngrijire a copilului, la un plafon maxim de 3.000 lei pe an (actualizat recent, anterior era plafonat la 1.500 lei). Aşadar, cea mai bună variantă pentru ei era ca tatăl să îşi asume această decizie. O dată cu decizia şi-au asumat şi părţile pozitive (petrecerea cât mai mult timp alături de familie şi implicit de noul născut) dar şi cele mai dificile ale intrării sale în concediu: diminuarea drastică a unicului venit sigur (cel din drepturi salariale, pentru că aşa cum ştiţi indemnizatia de crestere a copilului este plafonată la un maxim impus prin lege), plata întarziată a primelor indemnizaţii şi a alocatiei pentru noul-născut, birocratia şi nenumăratele drumuri pe la ghişee pentru a depune documentaţia necesară.

Ce spun părinţii şi prietenii

Florin Haragaş spune că părinţii, nici ai lui şi nici ai sotiei, nu au avut nicio obiecţie : “ Nu cred că este un capăt de ţară hotărârea unui tătic de a rămâne acasa cu un nou-născut. Personal, nu consider acest lucru ca fiind ieşit din comun. Chiar îl recomand cu căldură şi acelor tătici care îşi pot permite această “vacanţă”. Florin afirmă că, nu cunoaşte vreun alt tătic care să fi rămas în concediu de paternitate.

“Prietenii noştri ştiu că îmi ador copiii şi că preţuiesc la maximum fiecare clipă petrecută alături de familie. Şi au apreciat acest lucru, ştiu sigur. Colegii de la birou… sper că si ei. Nu am lăsat proiecte nefinalizate la muncă iar activitatea mea a fost preluată de colegi la fel de dedicaţi “ povesteşte Florin.

În privinta carierei, Florin Haragaş, care este angajatul unei bănci, spune că nu a pierdut vreo promovare. “Nu cred că există vreo promovare care să fi meritat să îmi schimb decizia de a rămâne acasă, cu copilul meu. Din păcate, normele legislative care ocrotesc maternitatea şi oferă protecţie părinţilor care intră în concediul de creştere copil ar putea fi mult mai puternice, să ocrotească, într-adevăr familiile”.

Cum a fost această experienţă pentru Florin Haragaş ?

“Aş repeta-o făra niciun regret! Şi o recomand şi celorlalţi viitori tătici. Nicholas fiind al treilea copil, eu vedeam evoluţia lui şi retrăiam fiecare moment pe care mi-l aminteam şi din experienţa cu ceilalţi copii, Lucas şi Thomas”.
Fiecare zi din viata familiei Haragaş este dedicată celor trei copii iar implicarea tatălui este rutină.
“Ziua mea începea cu micul dejun al băieţilor mai mari, care mai apoi erau duşi de soţia mea la grădiniţă iar eu rămâneam cu cel mic acasă. Despre gătit, Florin spune că este destul de simplu să cureţi câteva legume proaspete, să le pui la fiert şi să le bagi în blender. Mai mult, pentru că are „privilegiul” să locuiască în afara Bucureştiului, Florin şi-a amenajat în curte şi o mică gradină de legume, unde plantează primăvara răsăduri de roşii, ardei, dovlecei, rădăcinoase, tocmai pentru o alimentaţie sănătoasă pentru cei mici.
„Am păstrat schema de alimentaţie identică pentru cei trei copii ai noştri, tocmai pentru că ni s-a părut a fi una remarcabilă şi copiii au crescut mari şi sănătoşi. Mănâncă fructe autohtone, dar şi fructe exotice, lactatele sunt pe primul loc, dar le plac şi legumele,carne la grătar, paste, orez, ciorbiţe şi preparate gătite” vorbeşte Florin ca un adevărat specialist în nutriţia copiilor. De altfel, el a şi participat în vară la un show TV culinar.
Florin Haragaş spune că locul întâlnirilor la bere cu prietenii a fost luat de petreceri pentru copii, "cu şampanie fără alcool'. Dar avem timp şi de noi! Sunt multe ocaziile când avem curtea plină de prieteni şi de copiii lor. Încingem grătarul şi punem berea la gheaţă, iar copiii aleargă desculţi prin iarbă sau sar în trambulină!”

Ştim cu toţii că în corporaţiile mari, angajaţii sunt destul de ocupaţi iar Florin Haragaş povesteşte că întoarcerea sa la serviciu a fost un moment ca oricare altul.

“Nu am dat nici masă, nici nu am plâns la prima reîntâlnire. Nici eu, nici ei. Dar am înteles şi eu, cu această ocazie, toate poveştile mămicilor proaspăt întoarse din concediu de creştere a copilului, despre cât este de greu este să te remontezi şi să te conformezi programului de muncă dupa aproape un an de “pauză”. Cel puţin, în cazul meu, nu ritmul de muncă sau gradul de încărcare cu sarcini era problema cea mai mare, ci respectarea dress code-ului corporatist! Dupa un an de stat în bermude şi tricouri lejere, back in business. Dar am scos-o la capăt repede! Şi da, îmi calc singur cămăşile!”

Scurta prezentare :
Florin Haragaş 40 de ani, trei copii: Lucas, Thomas, Nicholas.
Pe lângă activitatea de la bancă, face fotografie de eveniment şi corporate şi este partener cu soţia sa într-un mic business prin care livrează dulciuri personalizate pentru diverse evenimente private şi corporate, aniversări sau petreceri tematice.

Un alt exemplu pe care îl voi prezenta pe scurt pentru că taţii nu au vrut să îşi dezvăluie identitatea este al unor inspectori de poliţie. Au hotărat să rămână acasă pentru că soţiile sunt medici, lucrează în mediul privat, iar veniturile lor, ale soţiilor, sunt mult mai mari decât indemnizaţia de creştere a copilului. Ambii taţi vor sta acasă doi ani şi spun că sunt priviţi cu admiraţie de colegii de serviciu. Se descurcă la fel de bine cu diversificarea alimentaţiei bebeluşilor lor, la fel ca şi în cazul lui Florin, îi scot la plimbare şi când simt nevoia de un respiro cu prietenii, apelează la bunici. Ambii sunt la primul copil, dar spun că abia aşteaptă să repete experienţa.

Aşadar la 26 de ani de la Revoluţie mentalităţile încep să se schimbe în Romania. Femeia nu mai trebuie să stea acasă şi să crească copiii, a venit rândul bărbaţilor. Psihologii spun că este benefic pentru copii să stea cât mai mult timp cu taţii în primii ani de viaţă.

Părerea specialistului: Tind taţii să se implice mai mult în creşterea copilului?

photo: Paula Grigoroiu, psihopedagog

“Cu siguranţã tatăl se implicã acum mai mult în creşterea şi educarea copiilor, decât în urmã cu câteva decenii. Dacã în mod tradiţional mama era responsabilã de aceste aspecte, tatăl fiind cel care asigura suportul financiar necesar familiei, astăzi rolurile încep să se echilibreze”, spune Paula Grigoroiu psihopedagog în cadrul Medlife.

“Rolul tatãlui s-a modificat şi datoritã faptului că este implicat încă din perioada prenatală, alături de mamã în a observa şi susţine dezvoltarea armonioasã a copilului, tatăl din ziua de azi asistã alături de mamã la controalele medicale, ecografii, aude bătăile inimii fãtului, participã la cursuri pregãtitoare pentru naşteri, citeşte cãrţi, articole despre îngrijirea copilului, asistă la naştere, iar unii aleg să stea acasã în concediu pentru creşterea copilului”.

În România, în majoritatea cazurilor, mamele sunt cele care rămân în concediul pentru creşterea copiilor, considerând că mama este mai pregatitã în a rãspunde nevoilor primare ale copilului mic (îngrijire, hranã) mai ales în cazul celor care alăpteazã, însã atunci când existã o atmosferã familială caldă, echilibrată, decizia privind părintele care rãmâne în concediu pentru creşterea copilului este una pur administrativă.

“Conform stadiilor dezvoltãrii inteligenţei (J.Piaget) primii doi ani din viaţa copilului, corespund stadiului inteligenţei senzorio-motorii. În această perioadã copilul absoarbe toate informaţiile pe cale senzorialã (vizual, auditiv, tactil) şi motorie. Este o inteligenţă legată de acţiunea efectivă a copilului, ce are la bază mobilizarea schemelor senzorio-motorii şi coordonarea lor pânã la gãsirea unei alternative eficiente. Aşadar dacã tatãl este cel care rãmâne în concediul pentru creşterea copilului, aceastã alegere poate fi un beneficiu pentru copil, întrucât spre deosebire de mamă, el îi va oferi copilului mai multã libertate în a explora, în a cãuta soluţii, în a se dezvolta în mod independent şi autonom, va impune mai ferm, atunci când situaţia o va cere, reguli şi limite” afirmă psihopedagogul Paula Grigoroiu.

Copilul are nevoie însa şi de timp petrecut cu mama, altfel modelul familial va fi unul incomplet.
“Ar fi de preferat ca la întoarcerea de la serviciu, mama sã-şi aloce timp pentru activitãţi de loisir desfãşurate cu copilul, pentru masã, baie, rutina de seară privind pregătirea pentru somn” completează psihopedagogul Paula Grigoroiu.

Date statistice, taţi în concediu de îngrijire a copilului

Defalcat, de la introducerea acestei facilităţi, ianuarie 2011, situaţia taţilor care au optat pentru concediul de creşterea copilului este următoarea:
2011- din totalul de 177.495 de beneficiari de indemnizaţie pentu creşterea copiilor 25.123 au fost bărbaţi;
2012 – din totalul de 259.574 beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului, 34.586 au fost bărbaţi;
2013 – din totalul de 226.633 beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului, 27.559 au fost bărbaţi;
2014 – din totalul de 228.374 beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului, 28.424 au fost bărbaţi;
2015 – până în luna octombrie, din totalul de 209.563 beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului, 24.815 au fost bărbaţi.
Sursa: MMFPSV

În procente, asta nu înseamnă foarte mult, se învârte în jurul cifrei de 15%. Însă tendinţa este de deschidere către această idee. Mai avem însă mult până la a ajunge la nivelul Suediei, unde 90% dintre taţi îşi iau concediu de paternitate.