Economia creativă încotro? Scrisoarea deschisă a CEO-ului YouTube
Pe 12 septembrie 2018, eurodeputaţii au votat în favoarea reformei dreptului de autor, proiect care a stârnit controverse fără precedent între artişti şi editori de presă, pe de o parte, şi giganţii online, pe de altă parte.
Votul eurodeputaţilor a deschis calea negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentat de 28 de state membre, care au ajuns deja la un compromis pe 25 mai) şi Comisia europeană, pentru a conveni asupra unui text definitiv. Aceasta este ”introducerea”. Continuarea este cu privire la faptul că Susan Wojcicki, CEO YouTube, a transmis o scrisoare deschisă către creatorii de conţinut pentru platforma online. CEO-ul YouTube atrage atenţia asupra riscurilor pe care le poate genera propunerea legislativă europeană privind drepturile de autor. Noua legislaţie ar putea afecta negativ economia creativă susţinută de platforme online precum YouTube, spune ea. Și, bineînțeles, internetul.
Wojcicki mai prezintă de asemenea priorităţile platformei media şi atrage atenţia asupra riscurilor la care va fi supusă „economia creativă”. Aceasta dacă Directiva Drepturilor de Autor votată de PE în septembrie devine certitudine. „În ultimul an, numărul canalelor cu peste 1 milion de abonaţi a crescut cu 75%. În fiecare lună, peste 1 miliard de utilizatori accesează YouTube pentru a fi parte din cultura muzicală şi pentru a descoperi noi piese şi artişti. Am extins YouTube Music în Marea Britanie, Irlanda, Germania, Austria, Franţa, Italia, Spania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Rusia, Canada, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Brazilia (…) Toate astea au fost posibile datorită economiei creative alimentate de voi. Cu toate astea, această economie aflată în creştere e în pericol, având în vedere că Parlamentul European a votat Articolul 13, legislaţia drepturilor de autor, care ar putea schimba drastic internetul faţă de cum îl ştim azi”, a spus ea.
În plus, Wojcicki a avertizat că, dacă va fi implementat, Articolul 13 ameninţă sute de slujbe: “Implementată în forma actuală, legislaţia drepturilor de autor ar putea forţa platforme precum YouTube să permită publicarea de conţinut doar de la un număr redus de mari companii. Ar putea fi riscant pentru aceste platforme să găzduiască conţinut original de la creatori de dimensiuni mici, deoarece platformele vor fi direct răspunzătoare pentru conţinutul care se publică. Pe de altă parte, susţinem ca fiecare deţinător de drepturi de autor să fie recompensat în mod just şi, de aceea, am construit funcţia Content ID şi o platformă care să remunereze pe toţi deţinătorii de drepturi de autor. Dar consecinţele indirecte ale Articolului 13 sunt că vor supune riscului întregul ecosistem. Suntem determinaţi să colaborăm cu industria pentru a găsi o modalitate mai bună de a face lucrurile”.
Ce înseamnă votul eurodeputaților din septembrie a.c.
Comisia Europeană a prezentat la 14 septembrie 2016 proiectul său de directivă, al cărei obiectiv principal este de a moderniza drepturile de autor în epoca revoluţiei digitale. După momentul 14 septembrie 2016, a venit momentul 12 septembrie 2018. Când discuţiile între europarlamentari au fost complexe şi ţinta unui lobby intens din toate părţile. Principiul reformei fiind de a incita platformele, printre care YouTube, deţinut de Google, să remunereze mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi să creeze un nou ”drept conex” al drepturilor de autor pentru editorii de presă (articolul 11), care le va permite publicaţiilor sau agenţiilor de presă să ceară a fi remunerate în urma reutilizării online a producţiei lor. Discuţiile în spatele uşilor închise ar putea începe între reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Consiliului şi ai Comisiei, tratative denumite ”trilog” în jargonul UE. Ele ar putea dura mai multe luni înainte de a duce la text de compromis între colegislatori şi executivul european. Acest text ar urma să fie supus din nou votului în Parlamentul European.