EROII crizei: pompierii, cadrele medicale, farmaciștii, militarii, polițiștii și lucrătorii comerciali

În această perioadă de incertitudine și nesiguranță, în care cei mai mulți dintre noi stăm sau lucrăm de acasă, sunt români care se expun riscurilor tocmai pentru ca noi, cei care #StămAcasă, să fim bine. Din fericire, conștientizăm efortul lor și îi credităm cu un record de încredere.

Astfel, la ultimul sondaj INSCOP, realizat săptămâna trecută pe un eșantion reprezentativ de 800 de persoane, pompierii, cadrele medicale, farmaciștii, militarii, polițiștii și lucrătorii comerciali, se bucurau de un grad mare și foarte mare de încredere din partea populației.

Concret, întrebați câtă încredere au într-o serie de profesii mai expuse riscurilor în lupta cu COVID-19, în contextul răspândirii epidemiei și a eforturilor de combatere, limitare și control a acesteia, respondenții au spus că au cea mai mare încredere în pompieri – 92,6%, medici și asistentele medicale – 90,4%, militari – 88,7%, farmaciști – 86,8% și polițiștii – 72,4%. Lucrătorii din magazinele alimentare sunt creditați și ei cu încredere multă și foarte multă (59,4%).

”În această perioadă de criză excepțională, dar și de vulnerabilitate a populației, nivelul de încredere în profesiile cele mai expuse este uriaș. Medicii și asistentele medicale, farmaciștii, pompierii, militarii, polițiștii se bucură de niveluri record de încredere multă și foarte multă din partea populației, ceea ce evidențiază atât teama puternică a opiniei publice, cât și nevoia oamenilor de a se racorda la repere de stabilitate și profesionalism, care pot acorda ajutor și se află în linia întâi a bătăliei cu epidemia de coronavirus. Chiar și lucrătorii din magazinele alimentare beneficiază un nivel de încredere foarte ridicat de aproximativ 60%”, a explicat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Armata, instituția în care românii au cea mai mare încredere

Sondajul a avut și o întrebare legată de încrederea pe care respondenții o au în istituțiile statului. Și în acest caz, toate instituțiile măsurate înregistrează niveluri de încredere semnificativ mai mari decât în mod obișnuit. Armata însă este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 88,2% dintre respondenți declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție. Ministerul Sănătății se bucură de încrederea a 77,5% dintre români, lucru firesc în plină criză sanitară. Poliția se bucură de încrederea mare și foarte mare a 72,1% dintre respondenți, Uniunea Europeană (62,1%), Președinția (55,7%), Primăria (55,4%), Guvernul (43,3%) și Parlamentul (39,1%).

”Populația are nevoie de repere de stabilitate și funcționalitate. Din acest motiv, oamenii învestesc cu încredere autoritățile publice cele mai relevante, în proporții mai mari decât o fac în mod obișnuit. Niveluri record de încredere înregistrează Armata, Ministerul Sănătății, Poliția sau Președinția. Armata, de exemplu, revine la cifrele de încredere din anii `90, de peste 85% încredere multă și foarte multă, după ce în ultimii ani fluctua în jurul procentului de 65%”, confirmă directorul INSCOP.

Comparativ cu rezultatele unui sondaj din martie anul trecut, se precizează în comunicatul de presă emis de institut, Poliția câștigă acum peste 25 de procente. Președinția câștigă la rândul ei peste 15 de procente, iar Guvernul aproape 30 de procente (în cazul Guvernului, comparația este cu fostul cabinet, când structura politică era diferită). Chiar și Parlamentul înregistrează un nivel de încredere pe care nu l-a mai avut din anii `90. În urmă cu un an, sondajul INSCOP arăta că încrederea în Parlament (11%) era de peste trei ori mai mică față de cea din prezent. Uniunea Europeană se menține de asemenea la un nivel ridicat de încredere, câștigând aproximativ 10 procente comparativ cu sondajul INSCOP din urmă cu un an.

”Deși sunt diferențe între cele două sondaje în ceea ce privește metoda de culegerea datelor (unul cules pe teren în 2019, celălalt telefonic în 2020) cifrele pot fi comparate”, a mai spus Remus Ștefureac.

Toate aceste evoluții sunt rezultatul unei situații de criză excepțională

Oamenii sunt îngrijorați, au nevoie de certitudini, caută refugii de încredere pe care o acordă cu maximă generozitate.

”Gestionarea acestei crize fundamentale a generației noastre va fi esențială pentru modul în care va fi rescris contractul social dintre statul român și cetățenii săi, după ce, în cele trei decenii de regim democratic, această relație s-a deteriorat constant. Iar în acest sens, au responsabilități majore atât instituțiile statului, cât și cetățenii. Instituțiile au obligația de a emite regulile clare și corecte de comportament social pe care să le pună riguros în aplicare cu toate instrumentele legitime posibile, iar cetățenii au obligația de a le respecta, fără excepție. Doar așa putem spera să depășim această criză într-o perioadă scurtă de timp. Altfel, fără această simbioză între stat și cetățean, consecințele asupra vieților noastre, cu tot ce înseamnă impactul asupra sănătății, economiei, locurilor de muncă, veniturilor, speranței de viață în ultimă instanță, ar putea fi dramatice”, a atras atenția directorul INSCOP.

În concluzie, dacă tot îi credităm cu atât de multă încredere, să-i și ajutăm să-și ducă misiunea la bun sfârșit, să le ușurăm munca și presiunea, și așa enormă, căreia cu greu îi fac față.

Ei nu pot sta acasă, dar Tu, POȚI!

#StaiAcasă!