Ești administratorul unui website? Răspunzi pentru afirmațiile defăimătoare publicate de cititori!

Însă dacă aceste informații nu sunt adevărate? Sau mai rău, dacă sursele sunt nesigure și de rea – credință și prilejuiesc adevărate dezbateri on-line care conduc la defăimarea și atingerea imaginii unei persoane? Cui îi revine responsabilitatea legală de a suporta ingerințele si eventualele prejudicii?

Răspunsurile la aceste întrebări ni le oferă avocat Raluca Comănescu, de la GrecuLawyers, specialist în ceea ce înseamnă dreptul la imagine, viață privată și publicitate defăimătoare.

Dreptul la respectarea vieții private și a imaginii unei persoane este multiplu reglementat în legislația națională și internațională, iar de curând, ICCJ printr-o hotărâre pronunțată în materia răspunderii civile delictuale, statuează luând în considerare și jurisprudență comunitară mai veche, faptul că trebuie să existe un echilibru între dreptul persoanei la imagine și libertatea de exprimare consfințită de-o potrivă de însăși Constituția României.

D-na avocat Comănescu menționează că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

„Responsabilitatea pentru publicarea unor afirmații defăimătoare și tendențioase, revine în primul rând administratorului unui site, fiind persoana care face posibilă aducerea informației la cunoștința publică” (ICCJ decizia civilă 3216 din 19 noiembrie 2014).

Trebuie să existe un minim de verificare a realității factuale a informațiilor publicate pe site-ul propriu și semnalarea acelor opinii subiective de valoare ale celor care postează prin accesul liber pe paginile on-line mai spune D-na avocat Comănescu.

Aceste îndatoriri pot avea o importanță sporită dacă vizează dreptul unei persoane la viața privată sau la demnitate. Faptul de a nu cenzura sau a nu împiedica publicarea unui conținut defăimator poate fi identificat chiar cu încurajarea unei astfel de conduite prin însăși publicarea articolelor și ulterior menținerea acestora pentru perioade de timp suficient de mari încât să poată crea prejudicii reale persoanelor vizate.

Cum pot fi prevenite atingerile aduse vieții private prin conținut defăimător de către administratorul site-urilor adresate publicului larg?

D-na avocat Comănescu de la GrecuLawyers răspunde că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat într-o speță, apreciind că un portal de știri este responsabil pentru comentariile defăimătoare postate de cititori.

Fiecare site/blog unde publicul poate posta comentarii trebuie să aibă un sistem automat de control și de ștergere a comentariilor, bazat pe cuvinte-cheie, un sistem prin care oricine poate notifica și poate solicita îndepărtarea comentariilor necorespunzătoare.

Pe lângă acestea, administratorul site-ului va verifica și îndepărta ocazional comentariile nepotrivite în sensul protejării intereselor persoanelor vizate împotriva terților precizează D-na avocat Comănescu, va face tot posibilul pentru a împiedica postările în anonimat și va instala un dispozitiv de cenzurare automată a mesajelor ce conţin anumite cuvinte vulgare.

Răspunderea în instanță

În cazul în care administratorul va fi acționat în instanță, se vor analiza condițiile răspunderii delictuale (dacă și cât de repede a șters acele comentarii, dacă avea vreun sistem automat de ștergere a anumitor mesaje care conțin cuvinte vulgare, etc).

În cazul în care instanța va stabili vinovăția administratorului, pentru stabilirea necesității aplicării unei sancțiuni, va avea în vedere gradul de seriozitate al comentariilor defăimătoare, repetitivitatea acestora pentru a se clarifica poziția acestuia față de conținutul respectiv, dacă pentru cazurile în care publicațiile pot sta sub anonimatul unor useri s-au făcut minime cercetări înspre dezvăluirea identității persoanei care, prin mesajele sale, aduce atingere imaginii sau demnității unei persoane, gradul de realitate al întâmplărilor publicate, motivele pentru care s-a ajuns la păstrarea articolelor sau comentariilor, atunci când este cazul.

Așadar, ne referim aici la exprimarea de opinii asupra întâmplărilor factuale ce pot fi imputate unei persoane și nu la aprecierea calităților umane ale acesteia, ale capacităților profesionale, ori a moralității precizează D-na avocat Raluca Comănescu. Referindu-ne la păstrarea unui conținut defăimător asupra unor fapte relatate despre o persoană, deosebit de important va fi de analizat în stabilirea vinovăției administratorului de pagină on-line, efortul pe care l-a depus înspre cercetarea adevărului, fiind apreciate orice mențiuni publice pe latura acestui subiect, provenind chiar de la operator.

Faptul de a fi purtat un dialog scris și public cu autorul comentariului, arătând prin aceasta nu doar preocupare față de aflarea adevărului, dar și respectarea echilibrului între libertatea de exprimare a celui care a scris mesajul și dreptul la imagine și la demnitate al persoanei subiect al discuției, este modalitatea corectă de a proceda încheie D-na avocat Comănescu.