Fraudatorul tipic din Romania, angajat in departamentele de achizitii sau vanzari

Directorii executivi comit mai multe fraude, arata studiul KPMG, care a evidentiat faptul ca directorii generali au fost implicati in 26% din cazurile de frauda analizate – fata de 11 procente in cazul studiului similar efectuat in 2007.

Studiul a scos la iveala faptul ca fraudatorul ”tipic” este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani, lucreaza in cadrul departamentului financiar sau are un rol legat de partea financiara, este in companie de mai mult de 10 ani si detine o pozitie in conducerea executiva. Frecvent, acesti indivizi vor putea trece mai usor peste controalele interne si au acumulat un capital de incredere important. Ei sunt cei mai predispusi sa se implice in deturnare de fonduri sau frauda pe partea de achizitii.

“Cresterea implicarii directorilor executivi in cazuri de frauda este un semnal de alarma pentru companiile de pretutindeni. Efectele recesiunii economice asociate presiunilor pentru a atinge obiective de performanta pot crea o tensiune semnificativa in randul conducerii, rezultand in manipularea rezultatelor financiare”, afirma Jimmy Helm (foto), Partener KPMG.

In Romania, fraudatorul ”tipic” lucreaza de obicei in cadrul departamentelor de achizitii sau vanzari, spune Richard Perrin, Partener KPMG in Romania. “Departamentul financiar are de cele mai multe ori rolul de ”politist” pentru aceste departamente. De asemenea, observam ca, in Europa de Est, aproximativ 89 de procente din persoanele investigate erau angajate in companiile respective de mai mult de 3 ani (din care mai mult de jumatate erau angajati de mai mult de 6 ani) si 52 de procente din fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi detectate”, spune acesta.

Complici

In 61% din cazuri, fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta cu 63 de procente. Aceasta caracteristica este in continuare sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, avand ca rezultat condamnari, care indica faptul ca in mai mult de 50 de procente din cazuri a existat complicitate.

23% din fraudele detectate au fost raportate public si 46 de procente au fost comunicate intern. In Europa de Est, mai putin de 30 de procente din incidentele de frauda au fost raportate intern si doar 11 procente au fost raportate extern – doar in India au fost mai putine cazuri raportate. Raportarea completa catre autoritati a avut loc doar in 2 procente din cazurile din Europa de Est, comparative cu media globala de 13%

Semnale de avertizare

Studiul a relevat de asemenea ca semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte rar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii. Doar 6 procente din cazurile de frauda din studiul aferent anului 2011, au avut indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape 24 de procente in 2007 – ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa de Est, pozitia este ceva mai buna, aproximativ 11 procente din indicii fiind luate in considerare. Totusi, 43 de procente din semnalele de avertizare nu au fost luate in considerare in Europa de Est: procent mai scazut decat media globala de 56 de procente si comparabil cu media pe 2007 de 45 de procente.

“Este surprinzator ca in continuare companiile ignora semnalele de avertizare, mai ales in contextul recesiunii. In timp ce initiativele de reducere a costurilor asociate cu recesiunea au avut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o falsa economie. Fraudatorul vede oportunitati pentru valorificarea lipsei de performanta a sistemelor de aparare ale companiilor. Companiile trebuie sa fie vigilente mai multe ca niciodata”, afirma Michael Peer, Partener KPMG, in cadrul departamentului de Investigare a fraudei.

78 de procente din cazurile analizate in Europa de Est au aratat ca lipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea fraudei. Acesta, impreuna cu faptul ca mai mult de jumatate din fraudele investigate in Europa de Est au durat mai mult de 3 ani inainte de detectare, subliniaza fie existenta unor controale interne inadecvate, fie faptul ca aceste controale nu au fost revizuite si actualizate ca sa poata face fata amenintarilor noi – Michael Peer

Studiul “Cine este fraudatorul tipic?” analizeaza caracteristicile fraudelor pe baza a 348 de cazuri investigate de KPMG in 69 de tari.