Gabrielle Bonheur Chanel pur si simplu Coco
a fost prima femeie care a purtat pantaloni si cravata. Primul designer vestimentar care a adaptat accesorii masculine la moda feminina. Primul stilist care a denumit un parfum cu propriul sau nume. Prima femeie care a aparut in public cu parul tuns scurt. A impus tenul bronzat, rochia fara maneci, taiorul cu cusaturi barbatesti, poseta petrecuta de pe umar pe soldul opus si puloverele in stil marinaresc.
Provenind dintr-o familie saraca, Chanel a incercat toata viata sa-si ascunda originile. Pretindea ca s-a nascut in 1893, la Auvergne, cand de fapt era cu 10 ani mai in varsta si a copilarit in Saumur. La 6 ani, ramane orfana de mama si este crescuta la orfelinatul din Obazine. La 18 ani, este incredintata in grija calugaritelor de la Moulins. Invata croitoria si lucreaza un timp ca vanzatoare intr-un magazin de galanterie. Apoi, cu riscul de a fi privita ca femeie usuratica, incepe sa cante prin cabareturi, sub numele de scena Coco – dupa cum obisnuia sa o alinte tatal sau.
Hotarata sa se impuna in domeniul modei, tanara Coco nu refuza sprijinul financiar al barbatilor bogati. Se muta in castelul lui Etienne Balsan, un gentleman cu reputatie de afemeiat, care o ajuta sa deschida un magazin de palarii in Paris. Se remarca prin toaletele pe care le etaleaza la cursele automobilistice, locul preferat de intalnire al "lumii bune" din Paris. Barbatul vietii ei a fost englezul Arthur Capel. Cunoscut sub apelativul "Boy", el o ajuta sa inaugureze, in 1913, celebrul "Chanel Modes" din strada Cambon si alte doua magazine in Biarritz si Deauville.
In trei ani, reuseste sa restituie toti banii iubitului ei si sa scape de statutul de femeie intretinuta. Desi o iubeste, Boy se va casatori cu o baroana englezoaica, iar in 1919, moare intr-un accident de circulatie. "Am pierdut tot prin pierderea lui Capel", avea sa marturiseasca stilista, 50 de ani mai tarziu. Isi va imparti viata cu ducele Dimitri, varul tarului Nicolai Romanov, si apoi cu ducele de Westminster, pe care il respinge ca sot: "Exista multe ducese, dar o singura Coco Chanel". O casatorie ar fi insemnat pentru ea prea putin castig – detinea deja o avere de 15 milioane de dolari – si, mai ales, pierderea numelui care i-a adus celebritatea.
"A revolutionat moda cu un pulover negru si niste perle" (C. Dior)
Daca in viata personala lucrurile nu erau tocmai roze, cariera profesionala a domnisoarei Chanel mergea ca pe roate. Hotarata sa sparga orice bariera in materie vestimentara, s-a aventurat in combinatii surprinzatoare, dar reusite. Cand Belle Epoque era in voga, Chanel crea haine cu alura baieteasca pentru femei. Deloc ostentative. Foarte stilate. A scurtat fustele, a combinat bumbacul cu matasea si a cusut perle pe pulovere. A adaptat stilul sportiv si barbatesc la moda feminina. A imbracat femeia in haine confortabile, dar elegante. Ideile ei izvorau din necesitate si spirit rebel: pentru a se misca mai usor printre gondolele din Venetia, Chanel lanseaza moda pantalonilor, iar nebunia parului scurt a fost rezultatul unui experiment nereusit de vopsire. Tot ceea ce iesea din atelierele sale avea succes.
"Prieteni? Nu am prieteni."
Chanel nu s-a integrat niciodata cu adevarat in mijlocul protipendadei din Paris. Dispretuia obiceiurile mondene si luxul ostentativ. Putinii ei prieteni adevarati erau artisti ca si ea: pictorii Dali si Picasso, scriitorul Jean Cocteau, coregraful Serge Lifar, compozitorii Darius Milhaud si Igor Stravinski. Nici ca sefa Chanel nu era prea iubita, dovada fiind greva angajatelor sale din 1934. In 1939, la putin timp dupa izbucnirea razboiului, frantuzoaica isi concediaza tot personalul si inchide "Chanel Modes". Profitand de relatia cu ofiterul Gunther von Dincklage, Chanel continua sa locuiasca la hotelul Ritz, ceea ce-i creeaza o proasta reputatie in randul compatriotilor. La sfarsitul razboiului, este acuzata de antisemitism si arestata. Eliberata in cateva ore – la interventia unei persoane a carei identitate nu este nici astazi cunoscuta – Coco este exilata in Elvetia.
La 70 de ani, isi pregateste revenirea in strada Cambon. Nu se stie exact din ce motive – dorinta de a concura corsetele casei Dior, vanzarile scazute ale parfumului No.5 sau simpla plictiseala. Cert este ca prima colectie Chanel din anii '50 a fost un rateu in Europa, dar un mare succes in SUA. Audrey Hepburn, Grace Kelly, Marlene Dietrich, Ingrid Bergman, familiile Rockefeller si Rotschild devin clienti fideli ai designerului francez. Iar taiorul Chanel roz, purtat de Jackie Kennedy la Dallas, in ziua asasinarii sotului ei, presedintele John F. Kennedy, a ramas celebru.
Pana la moartea sa, in 1971, Chanel va reusi sa recastige aprecierea tuturor. Creatiile ei au eliberat si emancipat femeia. Fuma, soca prin fiecare aparitie publica si a avut relatii amoroase controversate. Extrem de imprevizibila, a uimit pana si prin moartea ei subita, in apartamentul de la Ritz. Nu a lasat urmasi, ci un imperiu cu castiguri anuale de 160 de milioane de dolari. Paradoxal, cand a murit, garderoba celebrei creatoare de moda numara doar trei toalete.