GSK și Novartis în vizorul Consiliului Concurenței

„În cadrul investigaţiei a fost efectuată o inspecţie inopinată la sediul Novartis Pharma Services România SRL, documentele ridicate fiind în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei” se arată în comunicatul postat pe site-ul instituției.

În analiza realizată de Consiliul Concurenței se menționează că în prezent, există încă farmacii care au o gestiune comună cu distribuitorul, existând astfel posibilitatea ca marfa să fie transferată de la farmacie către distribuitor fără a fi facturată. „Conform reglementărilor, de la data de 1 ianuarie 2017, farmacia şi distribuitorul trebuie să devină entităţi separate şi, prin urmare, vor fi obligate să aibă gestiuni diferite. În acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns în farmacii şi se va reduce posibilitatea apariţiei unor medicamente contrafăcute”, se precizează în comunicat.

Alte nereguli constatate pe piața farma de instituția care reglementează concurența sunt:

– 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deşi, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanţă activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială;

– medicii recomandă medicamente inovative fiind influenţaţi de companiile producătoare de medicamente prin activităţi de marketing, promovare şi publicitate: congrese ştiinţifice, întâlniri promoţionale, materiale şi obiecte publicitare, sponsorizări; Consiliul Concurenței spune că cei mai vizați de companiile farmaceutice sunt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi interniştii;

-cel mai ieftin medicament generic lipseşte de pe piaţă sau este comercializat în cantităţi mici;

– „pacienţii sunt direcţionaţi către anumite farmacii pentru achiziţia unor medicamente”. Ca urmare, un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate de Casele de Sănătate;

– nu toţi producătorii au actualizat preţurile medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare (Ordinul 75/2009);

Astfel, suma minimă încasată în plus, în anul 2014, de către aceştia, se ridică la cca. 467 milioane lei (aprox. 103 milioane euro). „Ca urmare, vânzările totale din România au fost mai mari, iar depăşirea bugetului alocat medicamentelor a fost suportată, în parte, de companiile care au actualizat 4 preţurile, prin plata taxei claw-back, şi de pacienţi prin intermediul coplăţii, în funcţie de gradul de compensare a medicamentelor” se mai precizează în comunicat.