Homeschooling: avantaje și dezavantaje. Cum este perceput acest concept de educație în România

Homeschooling. Educația acasă (traducere exactă a termenului ”homeschooling”) înseamnă a-ți educa copiii în afara unei școli publice sau private. Deși mare parte din învățare se petrece acasă, aceasta nu este nici pe departe singurul loc în care învață copiii. Unii părinți urmează fidel o programă și organizează pentru copii lro o adevărată clasă într-una dintre camere, având ore de studiu și teme. Alții au doar câteva materii considerate ”de bază” cărora le dedică un anumit timp pe zi, în mod structurat sau mai liber. Unele familii practică ceea ce John Holt a numit ”unschooling”, adică nu au o programă și nici măcar materii de bază, ci le acordă copiilor libertatea de a învăța ce, cum, când și cât vor.

„Homeschoolingul este legal doar dacă de el beneficiază copii cu cerințe educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, conform art 25, aliniat 2, din Legea Educației Naționale. Aceasta înseamnă că, dacă vrei ca instituțiile statului român să recunoască această formă de învățare, trebuie să faci dovada că copilul tău se încadrează într-una dintre cele două categorii. Dacă nu se încadrează, el nu poate obține diplomele și beneficiile aferente conferite de statul nostru.

Homeschooling. Dincolo de aspectele legale, pe baza cercetărilor de specialitate, aș sfătui părinții să nu recurgă la această soluție. Școala oferă nu numai conținuturi cognitive, ci și competențe socio-emoționale, esențiale pentru succesul în viață și care se pot forma doar în colectivitatea școlară. E greu să dobândești abilități de comunicare, sau de leadership, sau de rezolvare a conflictelor, sau de lucru în echipă – competențe extrem de apreciate de angajatori, studiind doar acasă.

De altfel, homeschoolingul este o excepție în toate sistemele educaționale din lume; se justifică numai pentru cazurile menționate sau pentru situațiile în care copiii locuiesc în zone foarte îndepărtate de o școală (cazul unor zone din Australia, de pildă). Nu am pus și această situație în legea noastră pentru că România nu are astfel de caracteristici geograficeˮ, a spus Mircea Miclea, psiholog, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai, într-un interviu acordat hotnews.ro cu privire la alternativa de învățare, homeschooling.

Dileme ale homeschooling-ului

1. Copilul va fi lipsit de socializare

Este prima replică, de fiecare dată când vine vorba despre homeschooling. Imaginea unui copil rămas acasă în colivie în timp ce colegii săi de generație zburdă în libertate cred că ar fi cea mai bună pentru a portretiza această frică. Evident este o falsă temere. Copiii se împrietenesc, în general, cu alți copii din vecini, cu cei proveniți din familiile prietene, cu amicii din echipa de baschet sau de la atelierul de aikido. Nu trebuie neapărat să te socializezi cu cei 30 de copii dintr-o clasă în cele 10 minute de recreație.

2. Homeschooling-ul este ceva nou, excentric

Homeschooling-ul a fost până în 1944 o alternativă ce a completat sistemul educațional românesc, deci nu este o noutate pe meleagurile noastre. Sub ocupație sovietică școlile private și învățământul acasă au fost scoase în afara legii deoarece toți copiii trebuiau prelucrați conform calapodului comunist.
Alternativa educației acasă este valabilă în state precum Marea Britanie, Franța sau Finlanda iar în Statele Unite nu mai puțin de 3 milioane de copiii fac în acest moment homeschooling (4% dintre copiii americani).

3. Educația acasă este prea scumpă pentru românul de rând

Conform unor studii educația unui copil în familie costă în Statele Unite de aproximativ 20 ori mai puțin decât suma cheltuită de statul american pentru un elev în școlile publice. Media cheltuită per copil de un părinte american este de 600 de dolari în condițiile în care există școli la distanță unde taxa poate să coboare până la 100 de dolari/an. Dacă adaugi economia de timp, benzină și posibilitatea de a folosi banii pentru meditații în direcții vocaționale, câștigul este net.

4. Copilul va avea lipsuri în educație

Depinde ce înțelegem prin educație. În general școala românească funcționează în momentul de față în paradigma memorării și prezentării cunoștințelor fără o viziunea holistică practică. Nu este timp în general pentru abordarea opiniilor divergente sau pentru atenție asupra originalității.
Din păcate programa din școlile de stat românești abundă astăzi de informație inutilă, contorsionată, ducând la blocarea unor energii ce s-ar fi canalizat poate altfel într-un alt climat. Este mult timp pierdut într-un sistem de calificări ce parazitează și diminuează practic chiar calitatea vieții.
Educația acasă conferă șansa unui învățământ personalizat iar părintele poate să contribuie decisiv la aprofundarea de către copil a unor domenii vocaționale.

5. Copilul nu se va adapta la situația reală

„Dacă vei ține copilul ca într-un glob de cristal, nu se va putea adapta în viitor.” Este una dintre replicile auzite des în zilele noastre. Copiii au nevoie de educație adevărată pentru viață, nu de șocuri. Aceasta se poate întâmpla într-o școală publică sau privată ori în alt cadru, inclusiv acasă cu părinții și tutorele.
Cel mai mare dar pe care poți să îl faci copilului tău este timpul tău, bucuria de a petrece împreună cu el, de la nivelul înțelegerii lui, experiența cunoașterii. Cel puțin până la clasa a IV-a este o șansă să îți cunoști copilul mai bine în creșterea lui, să îi fii pedagog și să îi oferi merinde pentru termen lung.
De asemenea multe probleme legate de imposibilitatea controlului anturajului dispar. De exemplu bullying-ul este o problemă majoră în unele școli din București; acesta este evitat iar anturajul copilului este ușor de corectat.