Institutul Pentru Fericire, locul unde te dezbraci de depresia pe care te minți că n-o ai
Foarte mulți dintre cei care le calcă pragul provin din corporații, iar explicația este una simplă, cel puțin pentru reprezentanții Institutului. ”Sistemul din corporație este de așa natură încât are grijă ca, din când în când, să îți ofere o satisfacție să te țină acolo, dar pe de altă parte nu se pune accent atât de mult pe tine ca individ. Acolo faci parte dintr-o masă de oameni care lucrează ca să meargă sistemul respectiv și atât”, afirmă Oana Brătilă.
Ruptura dintre companie și om aici se produce pentru că noi avem nevoie să ne fie recunoscute eforturile și valoarea. Așa se face că oamenii ajung undeva la 30 de ani și încep să-și pună întrebări legate de viitorul lor.
”La un moment dat am făcut un mic sondaj pentru a vedea ce teme de discuții și-ar dori oamenii să abordăm. Așa, subiectul <încrederea în sine> a fost pe primul loc, apoi ideea că mulți <nu știu ce vor să facă în viață> sau <Cum să nu mai amâne> și <teama de eșec> au urmat în lista de preocupări ale tinerilor”, a declarat Oana.
Citeşte şi: Business de succes: Nu antreprenorul, ci angajatul transmite afacerea din tată în fiu
Din păcate această ultimă temă, spune ea, a apărut din cauza educației pe care am primit-o, iar acest lucru se răsfrânge extrem de mult în viitorul nostru de adulți.
”Este mare lucru să reușești să îți dai seama de faptul că totul are legătură cu felul în care ai fost educat în copilărie și așa s-au stabilit mai multe tipare mentale după care am funcționat mai mult sau mai puțin conștient”, povestește reprezentanta Institutului pentru Fericire.
Și după ce ai realizat că știi ce nu știi, este important să te apuci să lucrezi la asta. Iar faptul că vii o dată la un curs nu rezolvă mai nimic, mai ales că vorbim de lucruri care s-au întipărit adânc în memorie. Iar ca să reușești să schimbi tiparele astea mentale trebuie să te antrenezi.
Ce este Institutul și cum te ajută
Institutul este un proiect al Asociaţiei “Iniţiativa pentru fericire”. A luat naştere în toamna anului 2013 şi a renăscut în 2014, tot toamna, când fondatorii au realizat un calendar mai complex de evenimente. Asociaţia a început cu nişte difuzări de documentare despre fericire, iar aici ne referim la ştiinţa din spatele ei, despre psihologia pozitivă şi neuroştiinţă. Primul documentar de acest fel se numeşte “Happy Movie”. Au urmat întâlnirile de comunitate în care oamenii au început să discute cu ajutorul unui trainer pe diferite subiecte.
Aşa am descoperit nevoia oamenilor de a împărtăşi şi a discuta, dar nu neapărat despre problemele lor, cât idealurile lor sau despre ce-şi doresc să descopere la ei prin intermediul celorlalţi”, ne-a povestit Oana Brătilă. Cei care vin la Institutul pentru Fericire sunt tineri între 25 şi 35 de ani, cu preponderenţă.
Cursurile de psihologie pozitivă sunt mai mult niște workshop-uri cu exerciții pe care oamenii le fac. Adiţional, au fost introduse şi o serie de cursuri de meditație și yoga. De ce? Pentru că oamenii au descoperit că în timpul acestor cursuri se activează acele zone ale creierului responsabile cu emoțiile pozitive. Iar neuroștiința a demonstrat recent că vechea credință potrivit căreia neuronii odată ce mor s-au pierdut, este greșită. S-a descoperit însă că aceștia se regenerază, iar asta este extraordinar pentru că tu poți să îți lucrezi partea pe care vrei ca aceștia să se reformeze.
Nucleul dur al comunității nu numără acum decât 20 de oameni. Aceștia plătesc câte 50 de lei pe lună pentru membership. ”Avem și anumite evenimente care sunt pe bază de donație sugerată. Și noi ne-am dori ca totul să fie gratuit dar momentan nu avem cum. Membershipul a fost făcut pentru a-i face pe oameni să vină constant la noi pentru că în acea taxă sunt incluse și acele donații sugerate, ai acces și la o bibliotecă plină cu cărți despre psihologie pozitivă. Există, de asemenea, și un parteneriat cu editura Curtea Veche iar membri Institutului au reduceri de 35% la cărțile lor”, a declarat Brătilă.
Institutul tocmai a încheiat prima serie de workshopuri „Happy You”, care conţin cursuri de psihologie pozitivă. Prima absolventă a Institutului a fost chiar o studentă la medicină care și-a dorit să exploreze și această parte de știință. ”Psihologia pozitivă se studiază la Harvard și alte centre universitate de prestigiu din lume. țin să spun asta de fiecare dată pentru că foarte mulți cred că ce facem noi aici e ceva inventat”, afirmă community managerul IPF.
Reveniți la copilul din voi!
Trebuie să vă întrebați care este natura umană înainte de toate. Iar aceasta este una curioasă, deschisă spre ceilalți, asemenea unui copil. În acea perioadă a vieţii descoperim cel mai bine câte sunt de curioși și cât de repede ne împrietenim cu ceilalţi și mai ales cât de repede învațăm.
”Din păcate noi nu reușim să ne mai bucurăm de lucrurile astea mici. Nouă românilor ne lipsește coeziunea socială și nu știm să ne conectăm la ceilalți. Și dacă ne uităm la ultimele studii ale ONU pe aceste teme, România este pe ultimul loc la așa ceva. Iar asta se traduce prin faptul că ne simțim singuri, nu suntem conectați la ceilalți și nu simțim că facem parte dintr-o comunitate”, afirmă community managerul. Dar lucrurile încep să se schimbe încet, încet, dacă avem niște cauze comune.
Nu mai știm să zâmbim
Am pierdut acest lucru pentru că am fost crescuți într-un sistem competitiv de mici copii până la actualele joburi: trebuie să fim cei mai buni. Acest lucru nu este neapărat rău, numai că în multe cazuri din așa ceva se naște egoismul și de aici nefericirea și insatisfacția.
”Dacă mergi pe stradă și te uiți la oameni când merg la serviciu o sa vezi că mai toți sunt foarte încruntați nu mai știu să zâmbească. Dacă zâmbești cuiva se uită ciudat la tine că nu este obișnuit cu reacția asta”, afirmă Oana.
La Institut nu ești învățat cum să fii fericit pentru că acest sentiment este o stare individuală, subiectivă, dar ți se arată niște comportamente comune ale oamenilor care experimentează în mod constant această stare de bine. Iar de obicei acești oameni sunt cei care știu ce este compasiunea, toleranța și nu fac o mare dramă din faptul că poate, să zicem, i-ai călcat pe picior în autobuz.
”Sunt studii la nivel mondial care arată că fericirea este o stare molipsitoare și de obicei ne înconjurăm de oameni care emană o anumită pozitivitate”, spune oficialul Institutului pentru Fericire.
Citeşte şi: Tânărul care şi-a crescut afacerea de 1000 de ori în 10 ani
Părinții noștri nu sunt obișnuiți să discute despre fericire sau să îi spună copilului în mod natural un ”Te iubesc!”. ”Suntem conștienţi de aceste lucruri și ne-am obișnuit să fim reticenți la lucrurile pozitive, iar totul derivă din trecutul nostru. Este foarte mult de lucru la această mentalitate generală care este rigidă”, crede Oana.
Nu de puține ori ne-am lovit de situația în care cineva ne-a făcut un bine să ne întrebăm ce are acea persoană de câștigat din asta.
Oana este unul din primii 5-6 oameni care au lucrat la proiectul ”Let’s do it, Romania!”
Tinerii care au venit după Generația cu Cheia la gât nu mai sunt atât de hotărâți să plece din țară și pare că încă mai vor să rămână aici și să construiască ceva durabil. Acest trend începe să prindă o tot mai mare amploare.