Master in amenajarea teritoriului si dezvoltare regionala
Tematica generala:
- Urbanism, amenajarea teritoriului si dezvoltare regionala in Romania si in UE
- Planificare teritoriala, sisteme teritoriale
- Politici de dezvoltare regionala, poli-tica de coeziune a UE si Fondurile structurale
- Regionalizare, deconcentrare, descentralizare
- Structuri administrative si organizare teritoriala in Romania si in tarile UE
- Cadrul legislativ si institutional pentru amenajarea teritoriului si dezvoltare regionala in Romania si in alte tari europene
- Planurile de dezvoltare regionala
- Dezvoltarea durabila a asezarilor umane
- Factori economici ai dezvoltarii regionale
- Evaluarea programelor si proiectelor
- Managementul proiectelor
- Comunicare si parteneriat pentru dezvoltare regionala
- Viitorul regiunilor de dezvoltare si integrarea sistemelor de amenajare a teritoriului si dezvoltare regionala
- Statistica regionala
- Analiza cost-beneficiu
Cui se adreseaza
Programul este destinat profesionistilor care gandesc in perspectiva, intelegand prin aceasta urmatorii 2-3 ani.
In plus, se are in vedere faptul ca in cadrul ministerelor se creeaza departamente noi, legate de integrarea europeana, cu oferte atractive la nivel de salarizare si interesante si din punctul de vedere al contactelor si al schimburilor profesionale cu spatiul european.
“A lucra maine intr-o directie din Ministerul Integrarii Europene sau din Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, inseamna pentru absolventii acestui master ca se vor ocupa de gestionarea Fondului European de Dezvoltare Regionala, sau a Fondului de Coeziune, ceea ce poate sa fie extrem de interesant si de atragator,” spune Lect. drd. Gabriel Pascariu, coordonatorul programului. Absolventii pot sa lucreze in institutii centrale sau locale de profil, cum sunt Agentiile de Dezvoltare Regionala sau institutii publice de genul ministerelor sau agentiilor subordonate acestora. De asemenea, masterul creeaza posibilitatea infiintarii unei retele de specialisti care pot coopera pentru realizarea unor proiecte complexe.
Ideea infiintarii acestui program
Masterul a fost infiintat in 2003, iar anul acesta va termina prima serie de absolventi. Programul a fost gandit in ideea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si este legat de utilizarea instrumentelor structurale pe care UE le ofera statelor membre, de fondurile nerambursabile reprezentand cateva miliarde de euro, care vor fi cheltuite pentru proiecte de dezvoltare in diverse domenii, de la infrastructura, pana la resurse umane, mediu, energie sau dezvoltare rurala si urbana.
In Romania, s-a pus un accent mai mare pe dezvoltarea regionala incepand din1996, cand s-au facut primele tentative de elaborare si implementare a unei politici de dezvoltare regionala. in 1998 a aparut Legea Dezvoltarii Regionale, prin care s-au creat premisele infiintarii unor institutii cu atributii specifice si a unui cadru reglementar si procedural in acest domeniu. Sunt 6-7 ani de experienta, inclusiv in implementarea de proiecte de dezvoltare finantate din fondurile de preaderare, de exemplu programul Phare finantat de UE pentru statele candidate la integrare.
De asemenea, amenajarea teritoriului este un domeniu de viitor. La inceputul anilor '90, una dintre primele structuri guvernamentale care s-a ocupat de dezvoltarea spatiala s-a numit Comisia Nationala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, apoi a fost infiintat un minister de profil, iar acum exista o directie in cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Si pentru UE si Consiliul Europei, amenajarea teritoriului este un domeniu de interes. Exista si o politica de amenajare a teritoriului european despre care se vorbeste cu insistenta in ultimii ani si care urmareste conectarea vestului cu estul continentului prin diferite retele (cum ar fi de pilda coridoarele europene de transport) sau regiuni transfrontaliere.
Admitere si cursuri
Masterul reprezinta un program de pregatire postuniversitara serala, ce se desfasoara pe parcursul a doi ani, fiind deschis tuturor specializarilor conexe, nu numai arhitectura sau urbanism. “Practic, nu avem restrictii”, declara Pascariu. “Pana acum, am avut masteranzi absolventi de la Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti, de la Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti de la Facultatea de Geografie si Geologie a UB, de la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti”.
Cerinta la admitere este sa fi absolvit o facultate in ultimii cinci ani, iar media generala de licenta sa fie minim opt.
Examenul de admitere, scris si oral, se sustine in luna septembrie si consta intr-un set de intrebari bazate pe bibliografia pusa la dispozitie (legislatie, documente nationale si internationale etc.). Exista 10 locuri subventionate si 4-5 locuri cu taxa.
Masterul este organizat in mai multe sectiuni: una de amenajarea teritoriului, una de dezvoltare regionala si una dedicata activitatii practice si de cercetare, care dureaza un semestru. Ultimul semestru este dedicat pregatirii lucrarii de absolvire, celelalte doua semestre fiind alocate unor module teoretice impartite in zona amenajarii teritoriului si in zona dezvoltarii regionale. Ele sunt intercalate, iar unele dintre modulele teoretice trateaza in comun cele doua domenii.
Metoda de predare este o combinatie de prelegeri ex-cathedra cu elemente practice: exercitii de tip interactiv, activitati de seminar, teme care implica lucrul in grup sau individual si dezbaterea rezultatelor. Modulele se desfasoara pe o perioada de o saptamana, maxim doua, iar numarul de ore corespunde numarului de ore al unui curs de un semestru. Profesorii care participa la acest master activeaza atat in cadrul UAUIM, cat si in alte universitati sau institute de cercetare. “De exemplu,” spune Pascariu, “avem profesori de la UB, Facultatile de Geografie si Sociologie, exista colaboratori de la ASE, invitati de la Ministerul Integrarii Europene, de la Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Urbanism si Amenajarea Teritoriului <
Evaluarea cursantilor are loc la sfarsitul fiecaruia dintre cele 20 de module, iar in final, in sesiunea de toamna, se sustine o lucrare de disertatie pregatita sub indrumarea cadrelor didactice.
In timpul semestrului dedicat practicii si cercetarii studentii sunt indrumati sa faca o lucrare de cercetare si un proiect, care trebuie sa priveasca un subiect de interes in clipa de fata din domeniul amenajarii teritoriului sau dezvoltarii regionale. in partea a doua a semestrului, lucrarea se concretizeaza intr-o propunere de dezvoltare intr-o anumita zona. Pentru acest lucru, masteranzii sunt incurajati sa lucreze in echipe mixte, adica urbanisti cu arhitecti si sociologi, sau urbanisti cu economisti, etc.
De asemenea, exista ideea de a pune cursantii in legatura cu agentiile de dezvoltare regionala pe termen de cateva saptamani, in scopul dezvoltarii unor cercetari bazate pe date concrete pe care studentii le pot obtine cunoscand direct procesul de dezvoltare regionala.
Cine este interesat de acest master
Majoritatea celor care vor sa urmeze acest program sunt atrasi de relatia masterului cu procesul de integrare in UE. Exista si cazuri izolate, in care studentii vin deoarece sunt interesati de domeniul amenajarii teritoriului, care include cunostinte de geografie, economie, urbanism, de sociologie etc.
In semestrele terminale, exista module care abordeaza aspecte generale ale integrarii europene. “De exemplu, acum am avut-o invitata pe Gabriela Dragan, director la Institutul European din Romania, care a prezentat problema Constitutiei Europene, subiect ce a generat discutii si un interes crescut in randul studentilor,” precizeaza Pascariu. “incercam sa avem subiecte actuale, legate de politica de integrare, de anumite evenimente care se intampla pe plan european. in plus, interesant ar mai fi – dar poate nu pentru toti masteranzii, pentru ca implica si cunostinte de matematica – faptul ca iau contact cu metode si tehnici de prelucrare statistica a informatiei, de analiza statistica, lucru care nu se face suficient nici in facultatea noastra de urbanism, nici pe la alte facultati”, spune prof. Pascariu.