Nu ma atinge! S-ar putea sa te coste!

Majoritatea dintre noi, cand auzim de "hartuire", ne gandim automat la termenul de "hartuire sexuala". Numai ca hartuirea la locul de munca inseamna mult mai mult decat cea sexuala. De altfel, pentru aceasta forma de presiune se foloseste termenul "harassment", in timp ce hartuirile, in ansamblul lor, poarta denumirea generica de "mobbing" (de la "mob"= "gloata", "multime", dar si "mitocan"). Iata asadar ce insemna mobbing-ul – "mitocanie" – un termen care spune multe, dar nu totul.

Ce este mobbing-ul?

Andreea Calin, Senior Human Resources Consultant, AIMS Human Capital, spune ca hartuirea poate fi asociata cu activitatea care duce la crearea unei situatii tensionate, cauzate de un comportament necorespunzator din partea unuia dintre angajati, comportament directionat asupra unei persoane anume din cadrul mediului de lucru. In literatura de specialitate, adauga Andreea Calin, hartuirea este legata de aspectele referitoare la sex, religie, orientare politica etc. Daniela Neagu, psiholog si Director General al Animaplus, considera ca discriminarile in legatura cu religia si orientarea politica sunt hartuire, dar nu mobbing.

Cele cinci tipuri de hartuire

Pe o scara de la unu la cinci, pe primul loc regasim acea forma de hartuire care are drept scop reducerea angajatului la tacere. Acestuia i se interzice sa-si exprime parerea, nu mai este implicat intr-o actiune de comunicare, este izolat fata de colegi, acestia nu ii mai vorbesc, iar managerii nu ii mai furnizeaza feed-back. E grav daca aceasta atitudine porneste de la sef, pentru ca, in acest caz, subalternii vor prelua aceasta atitudine printr-un soi de rezonanta (peste tot exista "yes-meni"!) si se vor comporta dupa chipul si asemanarea managerului. Iar cel hartuit va intra intr-o stare de autism.

O a doua forma de mobbing este cea prin care se urmareste izolarea fizica a unui angajat. Acestuia i se da cel mai indepartat birou, unde nu ajunge aproape nimeni, nu vine nimeni sa vada ce mai face. Este uitat acolo, parasit "pe o insula pustie". Nimeni nu ii simte lipsa si nimanui nu ii e dor de el.

Pe locul trei, se afla tipul de hartuire care consta in nevalorificarea intentionata a intregului potential al unui salariat. Nu i se da mai nimic de facut sau i se dau sarcini usurele, si asta nu in scopul de a-l menaja! In acest fel, i se induce ideea ca e aproape nefolositor organizatiei, o "persoana dispensabila" sau, pur si simplu, incompetent, un om care nu e in stare sa duca la indeplinire sarcini mai serioase.

A patra forma de mobbing consta in ridiculizarea unei persoane. "Sunt luate in deradere chiar si lucruri care, in mod uman, etic si legal, nu pot fi ridiculizate. Se ajunge sa se rada pana si de felul in care acea persoana merge, de felul in care arata", afirma psihologul Daniela Neagu.

In fine, locul cinci este ocupat de agresiunile fizice, unde pot intra si cele de natura sexuala, si care, evident, au cele mai grave, rapide si directe efecte. Din fericire, aceasta forma de mobbing este cea mai putin intalnita. Destul de rar se vad cazuri in care oamenii ajung sa fie loviti la locul de munca.

Cum apare mobbing-ul?

Daca vorbim de Romania, trebuie spus in primul rand ca este mai probabil sa intalnim hartuirea la locul de munca in companiile romanesti. Intrarea pe piata a multinationalelor, crede Corina Cucoli, Director of People and Administration la compania de asigurari Aviva, a redus acest flagel, prin normele pe care aceste firme le-au adus din afara.

Totusi, daca intr-o companie gasim actiuni de mobbing, sursa acestora trebuie cautata in primul rand la nivelul managementului, este de parere Daniela Neagu. O proasta conducere poate duce la aparitia unor conflicte. "Netratate", aceste conflicte pot genera mobbing-ul. Mai ales in combinatie cu asa-numitul stres organizational, specific fiecarei activitati. "In orice organizatie exista un tip de stres. Daca el nu este bine manageriat, se ajunge la conflict, la razbunari, acestea se aduna si, in final, se canalizeaza impotriva unei persoane", explica directorul general de la Animaplus.

O alta cauza a acestui tip de conflict sta in existenta mai multor sefi. Fiecare va incerca sa-si impuna propria viziune, propriile solutii si idei, pana la urma, sa-si exercite puterea asupra subalternilor. Acesti subalterni nu vor mai sti de cine sa asculte. Un caz tipic pentru astfel de situatii este cel al spitalelor, unde asistentii medicali se gasesc "la rascruce de… doctori". Daca medicul neurolog te trimite la salonul 2, iar cardiologul iti stabileste alte prioritati, pe cine sa mai asculti mai intai?

Corina Cucoli de la Aviva este de aceeasi parere, si anume ca sursa actiunilor de mobbing dintr-o organizatie este managementul defectuos. Companiile in care sefii nu au urmat un curs formal de management – gen MBA, EMBA etc. – sunt mult mai vulnerabile la actiunile de hartuire. "In companiile multinationale, nu este permis sa lucrezi impreuna cu sotul, sotia sau alta ruda sau, cel putin, nu este incurajat acest lucru. Nu este o metoda de discriminare, ci dimpotriva, de protejare a companiei si a angajatilor, astfel incat problemele din familie sa nu le afecteze pe cele de la serviciu si nici invers. In alte companii, tocmai, se prefera sa se lucreze cu rudele, ceea ce e o mare problema. Poate soacra este cel mai bun director economic, dar asta pune o bariera intre tine si oameni, pentru ca ceilalti angajati nu vor putea niciodata sa povesteasca ce se intampla gresit intr-un departament, fiindu-le teama de repercusiuni", exemplifica Corina Cucoli.

Andreea Calin nu crede ca exista o corelatie intre domeniile de activitate si sansele de a da peste oameni hartuiti. Statisticile arata insa ca cele mai multe cazuri de mobbing se intalnesc in domeniul sanatatii si in cel al invatamantului, in ceea ce priveste organizatiile mari.

Dar nu toata vina trebuie aruncata in carca managerilor. Uneori, motivele pentru care mobbing-ul apare tin de colegi. Antipatiile ocupa un loc de frunte intre cauzele hartuirii. Subiectivitatea fiecaruia este un factor care trebuie luat in seama. Depinde insa si cat de mult stim sa ne tinem in frau aceste antipatii. Toate acestea duc pana la urma la problematica (in)compatibilitatii si a climatului de la locul de munca. Daca fiecare antipatizeaza pe fiecare, e clar ca acea echipa nu o sa ajunga prea departe.

Cine pe cine hartuieste. Si cum.

Desigur, cel mai "bine" hartuieste seful. Vi s-a intamplat vreodata sa vi se refuze plecarea la un curs de perfectionare in strainatate, desi va considerati cel mai indreptatit sa primiti biletele de avion? Ati cerut explicatii pentru acest refuz si vi s-a raspuns "Ca asa vreau eu!"? E clar, sunteti discriminat. Corina Cucoli adauga pe lista posibilelor situatii in care seful isi hartuieste salariatul pe aceea in care ii refuza acelui angajat avansarea. In schimb, in momentul in care acel post se elibereaza, subalternul respectiv este numit in acest post. Frustrarile apar, pentru ca proaspat-avansatul poate sa se considere doar o solutie de moment.

O alta situatie care ar putea fi considerata discriminare este aceea in care oamenii dintr-un anumit departament sunt nevoiti sa stea zi de zi peste program, in timp ce altii nu intarzie nici un minut dupa "ora eliberarii". Insa aici este vorba mai mult de specificul activitatii fiecaruia, crede managerul de la Aviva. Mai mult. Din propria experienta, Corina Cucoli a observat ca cei mai multi vor sa se angajeze in marketing si in vanzari, si mult mai putini in departamente precum administrativ, operatiuni etc., unde este mai multa birocratie. E foarte posibil ca cei care totusi ajung aici sa se planga de faptul ca numai colegii lor mai norocosi au "iesiri in lume".

Cum spuneam, hartuire exista si intre colegi si, lucrand zi de zi cu ei, poate ca e chiar mai greu de suportat decat cea venita din partea sefului. Poate pe sef il vezi o data pe saptamana, in schimb cu colegii stai pe-aproape de luni pana vineri. Iti gasesti in fiecare zi dosarele amestecate, desi cu o seara inainte le pusesi in ordine. La tine se termina intotdeauna cafeaua. Ti se spune mereu ce gras esti, sau ce putin par mai ai in cap, sau ce prost te imbraci. Mai rau, esti dat la o parte, ti se spune sa taci, ca nu stii nimic. Sau esti stresat(a) ceas de ceas cu intrebarea "Iesim si noi la o cafea?" In toate aceste cazuri, esti o victima a mobbing-ului.

Conform Danielei Neagu, statisticile arata ca, atunci cand hartuirile sunt intersexuale, este vorba de o hartuire ierarhica, dinspre sefi, spre subalterni. In schimb, mobbing-ul intra-sexe presupune o hartuire pe orizontala, la acelasi nivel ierarhic.

Cel mai hartuite sunt femeile, dar nu cu mult mai mult decat barbatii, mai spune Daniela Neagu.

Am intrebat-o pe directoarea de la Animaplus daca exista anumite trasaturi specifice persoanei care hartuieste. "Despre persoana hartuita s-a tot vorbit, a fost analizata si ras-analizata, pe cand persoana care hartuieste nu a fost inca abordata. Din punctul meu de vedere, cred ca este vorba despre niste comportamente de compensare. Cu alte cuvinte, hartuitorii au unele frustrari, complexe, si atunci incearca sa se descarce intr-un fel anume pe altcineva, nu neaparat in mod constient", a venit raspunsul. In schimb, desi s-au cautat indicatori care sa realizeze un portret-robot al "victimei perfecte" a hartuirii, nu s-au gasit. Totusi, oamenii mai usor impresionabili si care au avut ceva traume in trecut pot fi mai usor hartuiti.

Ce face mobbing-ul din om

In primul rand, trebuie spus ca mobbing-ul are ca obiectiv final excluderea victimei din echipa. Dar, chiar daca aceasta excludere nu se produce, "inevitabil, astfel de incidente marcheaza atmosfera din companie intr-un sens negativ", afirma Andreea Calin, Senior Human Resources Consultant, AIMS Human Capital. Sa vedem insa si cat de negativ.

Corina Cucoli, Director of People and Administration la Aviva este de parere ca unui angajat supus hartuirii ii scad entuziasmul, eficienta si stima de sine. Nu se mai considera valorizat si ajunge sa nu mai faca nimic cum trebuie, gandindu-se ca oricum munca sa nu este apreciata.

Din punct de vedere psihologic, spre deosebire de stres, mobbing-ul destabilizeaza foarte mult viata sociala a individului, afirma Daniela Neagu. "Circa 80% dintre victimele mobbing-ului ajung pacienti psihiatrici. Asta inseamna obsesii, depresii majore. De asemenea, foarte multi dintre ei au tentantive de sinucidere", povesteste managerul Animaplus. Schimbarile de personalitate pot fi asa de mari, incat individul supus mobbing-ului ajunge de nerecunoscut. Se poate ajunge la alcoolism sau la consum de medicamente, pentru ca mobbing-ul predispune la depresie. De fapt, unii devin depresivi, in timp ce altii ajung obsesivi. Depresivii sunt cei care ajung sa vada totul in negru, nu mai au initiativa, iar obsesivii sunt cei care se izoleaza de restul lumii, sperand ca in acest fel vor scapa de hartuire. Acestia din urma vad peste tot pericole si, pentru a se apara, pot deveni agresivi. Daca au familie, sunt toate sansele sa se izoleze si de aceasta, pentru a nu-i face rau. De altfel, rata divorturilor este foarte ridicata in cazul persoanelor hartuite.

Bineinteles, dupa o hartuire sistematica, nu sunt de neglijat efectele psihosomatice. Apar afectiuni fizice, dintre care cea mai raspandita este ulcerul. Dar si hepatita pe fond de stres este destul de des intalnita. Tulburarile de vedere, ametelile, durerile de cap, diareea sunt deja afectiuni considerate minore… Are mobbing-ul efecte permanente? Daniela Neagu spune ca da, mai ales la persoanele introvertite. "Strategiile acestui tip de personalitate merg pana la un moment dat, dupa care prabusirea este cu atat mai violenta", explica psihologul de la Animaplus.

Leac impotriva mobbing-ului

Am vazut ca principala responsabilitate pentru aparitia mobbing-ului o poarta managerii. In acest caz, era firesc ca si solutia rezolvarii unor astfel de situatii sa stea, in primul rand, in mana lor. Corina Cucoli, Director of People and Administration la Aviva, are cateva sfaturi pentru cei care se simt hartuiti: "In primul rand, acesti oameni trebuie sa vorbeasca. Sa deschida comunicarea, sa nu considere ca, daca amana o problema, aceasta se va rezolva de la sine. Dimpotriva, ea se va agrava. A aparut problema, primul pas este sa te calmezi, sa te linistesti. Daca esti nervos, scrie un mail, dar nu-l trimite. Uita-te pe el a doua zi, vezi daca e cazul sa-l mai trimiti. Daca realizezi ca, dupa ce te-ai calmat, problema nu a disparut, du-te si vorbeste cu cel cu care ai avut problema, cu superiorul tau si cu cel de la Resurse Umane. Cam asta ar fi ordinea. De multe ori, se considera ca, daca te duci la Resurse Umane, te duci sa parasti pe cineva. Nu este asa. Te duci la Resurse Umane sa ceri un sfat, sa ceri un coaching, pentru ca acolo sunt profesionisti specializati in a lucra cu oamenii. Un om de resurse umane pune fata in fata amandoua partile si mediaza conflictul dintre ele. Dar conditia esentiala este ca problema sa fie adusa la suprafata si sa se creeze un climat de incredere. Si sa existe o cultura organizationala puternica. Omul trebuie sa stie ca nu i se intampla nimic daca discuta. Sa aiba incredere si siguranta ca cel caruia ii impartaseste problemele il poate ajuta si o va face. Managementul este cel care creeaza astfel de conditii, fiind rolul sau de baza. Demisia este ultima solutie", spune Corina Cucoli. Andreea Calin, Senior Human Resources Consultant, AIMS Human Capital, este de acord cu pasii ce trebuie urmati. In opinia sa, un angajat hartuit trebuie in primul rand sa discute cu superiorul direct sau, in cazul in care acesta este sursa mobbing-ului, cu superiorul acestuia. "Apelul la autoritati trebuie facut doar in momentul in care acest demers nu este incununat de succes", crede consultantul de la AIMS.

Din punct de vedere psihologic, situatia e mai complicata. Tratamentul impotriva efectelor hartuirii poate dura cateva luni, asta in cazurile mai usoare. Dar un pacient grav afectat de mobbing poate ajunge sa stea de vorba cu psihologii si/sau cu psihiatrii si vreo doi ani.