Pe un vârf de munte, nimeni nu ajunge din întâmplare! Cover Story (2)

În călătoria către îndeplinirea obiectivelor personale, toți avem nevoie de o busolă internă care să ne ghideze, dar și de abilitatea de a ne identifica propriul “nord”. Adică acea capacitate de a ne seta o rută personală, pe care să navigăm în mod conștient și autentic.

În articolul de ieri, A fi sau a nu fi fericit. Ieșirea din buclă, am vorbit cu Celestina Dumitriu despre succes și eșec, despre obiective și realizări, vulnerabilități, învățarea din greșeli ori repere sănătoase.

Astăzi, mutăm centrul dezbaterii și explorăm împreună trasee, căutăm cele mai bune rute și evidențiem semnalele ce ne pot ghida pașii pe imprevizibilul drum către pasiunile, interesele și aspirațiile personale, acel drum care ne conectează cu obiectivele și dorințele noastre.

Vă reamintesc, Celestina Dumitriu este doctor în psihologie, lector universitar la Universitatea Transilvania din Brașov. Este psihoterapeut acreditat european, supervizor și formator în Terapia Gestalt și Psihologie clinică și coach. Cu o educație extinsă și multiple acreditări atât în țară, cât și în străinătate, Celestina dispune de o vastă expertiză profesională, dobândită prin fuziunea dintre cunoștințele dobândite în practica privată și din mediul academic. Iar asta îi conferă un nivel înalt de înțelegere și un bagaj solid de experiențe.

Celestina, deseori, în alegerile ori drumurile noastre, suntem, conștient sau nu, influențați și de factori externi, cum ar fi mediul, cultura, relațiile sau chiar presiunile sociale. Cum să ne asigurăm că poziționăm bine busola și că nordul nostru este cel corect? Cum să ne stabilim obiective mai clare și mai aliniate cu valorile și nevoile personale?

La baza obiectivelor noastre stau dorințele noastre, mai precis motivația care ne determină să ne făurim propria Cale sau să o urmăm pe cea creionată de altcineva, de obicei o persoană înalt semnificativă pentru noi. La începutul vieții, nu deținem o busolă, funcționăm și ne orientăm după nordul mamei, tatălui, familiei, comunității, sistemului educațional, societății. Vine un timp însă, în perioada binecuvântată a adolescenței, în care avem absolut tot ceea ce ne este necesar pentru a ne găsi propriul nord, iar dacă nu am făcut-o atunci, ne putem întoarce oricând pentru a încheia această sarcină, cu sprijinul unei persoane specializate, cum ar fi un psiholog sau un coach. Acesta este un prim pas pentru a ne asigura că ceea ce ducem mai departe în viața noastră are de-a face cu miezul persoanei noastre și nu cu ceea ce au proiectat de-a lungul timpului ceilalți asupra noastră. Pentru că una dintre ”calitățile” pe care le au acele ”bucle”, ”Gestalt-uri fixe”, ”afaceri neîncheiate” de care aminteam anterior, este că se pot proiecta cu ușurință asupra celor care vin după noi (personal sau profesional).

Așadar, este bine să decelăm nevoile, dorințele proprii de cele ale oricui altcuiva ar fi putut să le insereze pe ale sale în spațiul nostru intern și acestea să fie fundamentul obiectivelor noastre, fie că sunt personale, relaționale, financiare, profesionale. Pentru a ne asigura că ne aparțin și că se originează în propriile valori, avem nevoie să le trecem prin filtrul emoțional, mai precis să ne lăsăm să simțim cât de intensă este încărcătura emoțională pozitivă care le însoțește și le animă.

La nivel profund, ceea ce căutăm în permanență este să dăm Sens vieților noastre, așa cum acesta apare ilustrat în cutele cele mai adânci ale sufletului nostru. Și astfel ni se deschide drumul aflat în fața noastră, pe măsură ce înaintăm pe el, în mod individual și profund diferit față de orice altă variantă aleasă oricând de către oricine altcineva.

Modul în care ne spunem în interior narațiunea vieții personale influențează în mod major stabilirea propriilor obiective, dat fiind faptul că tendința naturală este aceea de a ne îndrepta atenția și energia către ceea ce ne-a lipsit și vrem să aducem în viețile noastre. Cu toții venim din Țara Copilăriei noastre și avem nevoie, ca adulți sănătoși, în primul rând să ne îngrijim și să ne iubim pe noi înșine așa cum am vrea să o facă ceilalți cu noi și mai apoi să avem această așteptare din exterior.

De multe ori însă, în atingerea obiectivelor  apar tot felul de obstacolele – palpabile (materiale), mentale sau emoționale. Cum să ne menținem, în ciuda acestor obstacole, motivația și concentrarea pentru atingerea obiectivelor?

În drumul nostru către atingerea obiectivelor pe care ni le-am stabilit, avem parte de întâlniri speciale, cu diverse obstacole care ne sprijină în reconfigurarea traseului sau uneori renunțarea la atingerea țintei. La apariția unui astfel de moment, avem nevoie să ne repoziționăm, să ne ajustăm în mod creativ, astfel încât să nu picăm în capcana de a ține cu dinții de obiectivul nostru, chiar dacă pentru atingerea lui riscăm să consumăm atât de multe resurse, încât ulterior nu mai există energie pentru a ne bucura, ori efortul a fost copleșitor și rezultatele chiar nu mai contează. Sau, dimpotrivă, să renunțăm cu ușurință și să anulăm realmente toate resursele investite, toată strădania de a urma acea direcție, doar pentru că nu putem evalua corect autenticitatea obiectivului și raportul dintre investiția energetică, emoțională, cognitivă, relațională, financiară și rezultatele obținute, implicit modul în care ne putem baza ulterior pe aceste rezultate pentru a evolua în direcția pe care ne-am propus-o.

Cum să ne adaptăm cât mai ușor și rapid la schimbările care pot apărea în procesul de atingere a obiectivelor?

Aceasta necesită un nivel înalt de adaptare permanentă la schimbările interioare și exterioare care se pot ivi de-a lungul drumului spre atingerea obiectivelor noastre și unica modalitate prin care putem să facilităm, să dezvoltăm și să menținem această adaptare este prin a fi prezent. Starea de a fi prezent se referă la capacitatea naturală, bazală și sănătoasă a ființei umane de a se raporta în mod primordial la experiența actuală ca având încărcătura cea mai puternică în stabilizarea, ordonarea și direcționarea acțiunilor.

Care ar fi, de fapt, pașii concreți pe care să-i parcurgem ”sănătos” pentru a ne atinge obiectivele? Și de ce este atât de important să ne stabilim aceste obiective?

Un studiu longitudinal efectuat la Harvard cu privire la importanța stabilirii de obiective a demonstrat faptul că, la finalizarea parcursului academic, 84% dintre studenții care terminau studiile nu aveau obiective stabilite, 13% aveau obiective stabilite, dar fără să dispună și de planuri concrete și doar 3% aveau și obiective scrise și planuri pentru a le duce la îndeplinire.

Subiecții studiului au fost analizați după zece ani, iar rezultatele constatate au fost următoarele: cei 13% care au avut obiective fără planuri de acțiune câștigau dublu față de cei 84% care nu avuseseră deloc obiective stabilite, iar cei 3%, care au pornit de la început cu planuri scrise pentru a-și îndeplini obiectivele, câștigau de zece ori mai mult decât restul 97%.

Antoine de Saint-Exupery ne amintește faptul că ”Un obiectiv fără un plan este doar o dorință”. Și nimic nu îl va putea așeza pe un alt nivel al realității, dacă noi nu vom construi o etapizare individuală, plină de sens și substanță pentru atingerea lui.

Pe un vârf de munte, nimeni nu ajunge din întâmplare. Avem nevoie să ne ridicăm privirea, să ne dorim ascensiunea, să ne imaginăm ca fiind deja acolo și apoi să ne construim traseul, pas cu pas. Astfel stau lucrurile, pe scurt.

Și detaliat?

Mai detaliat, avem nevoie de un plan elaborat. Și primul pas începe cu o intenție. Intenția este o condiție sine qua non, dar nu suficientă, întrucât dacă nu este însoțită de acțiune, rămâne zăvorâtă la nivelul gândirii magice și niciun fel de împlinire nu va apărea.

Apoi este necesară o clarificare mai laborioasă a ceea ce vrem, prioritizând maxim 3 direcții din domeniile principale ale vieții, dar trecând în revistă prin alinierea la câte un obiectiv și celelalte arii: Personal, Relații (de cuplu, familiale, de prietenie), Profesional, Sănătate, Timp liber, Financiar, Comunitar (cum ne aducem contribuția în mod direct), Ecologic (referitor la modul în care facem parte din Natură și ne raportăm la aceasta), Spiritual (valori, sensul vieții). Este extrem de important să scriem obiectivele pe care ni le propunem. Uneori acest lucru poate părea dificil, dar dacă nu reușim să le scriem, e greu de crezut că le vom putea duce la îndeplinire. Așadar este necesar să avem o Listă de dorințe sau de nevoi, pe care să se fundamenteze construirea fermă a obiectivelor.

Însoțim apoi fiecare dorință cu răspunsul la întrebarea ”De ce ?”, pentru a avea o imagine cât mai clară a motivației care ne va ține într-o oarecare alertă sănătoasă până ce obiectivele noastre vor fi fost atinse. Pasul următor constă în a nota unde anume ne va duce împlinirea obiectivelor noastre: cine și cum vom fi în momentul realizării acestora?

Este important să diferențiem în acest punct, între obiectiv, scop și viziune și să evităm confuzia aceasta. Viziunea are în vedere imaginea de ansamblu a aspirațiilor noastre, scopul oferă contextul general motivațional, iar obiectivul dă structura și imaginea clară a direcției și rezultatului. Siguranța reușitei este dată de modul în care toate cele trei elemente sunt congruente cu cine sunt eu aici și acum, în momentul stabilirii obiectivelor.

Următorul pas ne îndreaptă către observarea resurselor interne și externe de care dispunem pentru a putea să ne simțim suficient de stabili pentru a ne asuma drumul către împlinirea obiectivelor noastre. Totodată, vom analiza și resursele de timp, alături de un aspect extrem de important din punct de vedere psihologic, resursele de schimbare de care dispunem, mai precis măsura în care suntem gata să înaintăm pe calea devenirii noastre. Și aici este momentul potrivit să începem realmente prin trecere la acțiune. Dacă nu reușim să începem, este util să notăm minim 5 motive care ne împiedică, apoi să asociem acestora minim 5 soluții. În situația în care nu găsim soluții, ci doar scuze, apare cu claritate opțiunea de a renunța la acel obiectiv, pentru că mai degrabă este prezentă autosabotarea, decât conectarea cu resursele.

Odată început drumul, avem nevoie și să ne uităm pe ce obiceiuri bune deja existente ne putem baza, astfel încât să ne păstrăm neabătuți pe calea noastră, iar în acest punct, rolul rutinelor este esențial. De asemenea, este important și să ne extindem înțelegerea asupra noilor abilități pe care avem nevoie să le dobândim sau să le dezvoltăm pentru a merge cu succes mai departe.

Din acest punct, este necesară planificarea pas cu pas, în funcție de specificitatea obiectivului pe care l-am ales. Dar indiferent de structura planificării, este esențial și imperios necesar să monitorizăm progresul pe care îl facem, indiferent cât de mic sau neînsemnat ni se pare a fi.

Cum să ne folosim de lecții, experiențe și emoții pentru a ne transforma rezoluțiile de sfârșit de an într-o poveste de succes în anul următor?

Pentru a ne putea așeza cu bucurie și entuziasm într-un nou început, avem nevoie să ne uităm cu acuratețe la ceea ce se încheie, la ceea ce rămâne în urmă. Așa cum atunci când conducem mașina și vrem să depășim, ne uităm în oglinda retrovizoare pentru a ne asigura că nu vine nimic, că drumul ”este curat” în spate și putem să înaintăm liniștiți.

La finalul anului, trecerea în revistă a experiențelor este important să o facem dintr-o stare în care ne simțim stabil așezați în propriile resurse, pentru a putea aprecia într-un mod cât mai sănătos atât reușitele, cât și întreruperile sau neatingerile unor obiective. Simpla conectare cu Natura și privirea a ceea ce este în afara noastră, ne arată că în permanență un sfârșit este un nou început și ceea ce este prezent continuu este miezul transformării, activ în tot ceea ce există.

Suntem suma experiențelor noastre, fie că acestea provin din obiective atinse sau eșuate. Dar ceea ce ne construiește și ne definește se bazează pe percepția noastră asupra acestora, ceea ce ne dovedește încă o dată puterea de a genera permanent noi puncte de reper referitoare la cine suntem, cum suntem, ce facem și cine vrem să devenim de-a lungul vieții noastre.

---