Pionierii români în IoT. Startup-ul care răzbeşte eşecul

„Din punctul meu de vedere, Internet of Things (IoT) este un rebranding al Machine to Machine (M2M), iar în România, din ce ştiu eu, sunt trei startup-uri specializate pe IoT, noi şi încă două companii. Această piaţă este încă la început la nivel mondial, iar la noi este şi mai în faşă”, a declarat Muşetescu.

Şi pentru că este în fază incipientă, nimeni nu ştie încotro se îndreaptă, fiecare vine cu estimări legate de numărul de device-uri conectate la internet în următorii 5 ani. Cifrele variază de la 25 de miliarde la 50 de miliarde de dispozitive conectate, la finele anului 2020.

Profilul firmei din IoT

O firmă specializată pe IoT încearcă să conecteze dispozitive la internet pe care să le poţi controla ca să poți să stochezi date, să trimiţi update-uri de software, totul cu un singur clic. „Dar cum toată lumea acum face stocare de date, noi vrem să realizăm cu totul altceva. Dorim să creăm o reţea prin care să circule date pe care să le poţi integra cu un provider de stocare de date, care să fie sigure şi să se livreze într-un sfert de secundă. Totodată, să poţi să comunici cu orice tip de gadget în timp real”, mai spune Dragoş Muşetescu.

Citeşte şi: Chinurile angajatului roman: datoriile duble faţă de salariu şi ruşinea

În zona de „home automation” sunt foarte multe firme care se bat pe a "deţine controlul camerei de zi" (adică acel control asupra panoului electronic din care se pot regla, de exemplu, căldura, muzica, sistemele de securitate, etc). Acestea au venit fie cu soluţii, fie cu echipamente de securitate sau becuri inteligente şi multe altele. „Cu ajutorul reţelei pe care noi o punem la dispoziţie poţi controla în timp real orice astfel de echipament care are posibilitatea de a se conecta la internet. Astfel, controlezi echipamentele de la diverşi provideri, cu aplicaţie mobilă de la un altul care comunică, prin intermediul reţelei noastre”, afirmă CEO-ul Restack.

De asemenea, poţi să vezi în timp real poziţionarea pe hartă a unui dispozitiv, iar aici vorbim despre eliminarea vechilor căi precum cea de folosire a GPS-ului. Iar cel mai elocvent exemplu este cel al aplicaţiilor pentru taxi, unde este greoaie aplicarea unei astfel de soluţii, pentru că are probleme atât cu transmisia datelor, cât şi cu poziţionarea.

Business angels şi tehnologia

Anul trecut, când Restack a pornit la drum, a luat o investiţie de tip „angel” şi se consideră norocoşi pentru că reţeaua de „business angels” din România este destul de mică şi se ajunge foarte greu la oamenii care înţeleg acest fenomen. „Sunt oameni care au bani puşi de rezervă, dar nu sunt smart money. Trebuie să găseşti un angel cu viziune, care să îşi dea seama încotro merge domeniul, aşa ai şanse să reuşeşti”, spune el.

Cei mai mulţi astfel de investitori au venit din domeniul imobiliar sau construcţii, unde s-au făcut foarte mulţi bani, dar nu înţeleg fenomenul IT pentru că sunt obişnuiţi să facă bani repede.

„Trebuie să ştiţi că este nevoie de foarte mult curaj să înfiinţezi un startup, având în vedere că doar 1% dintre acestea reuşesc să se dezvolte”, spune specialistul în IoT. Totodată, el a vorbit şi despre cei care aplică la joburile din IT, care de cele mai multe ori, nici măcar nu ştiu pentru ce posturi trimit o aplicaţie. „80% dintre cei care aplică la joburile din domeniu nu se prezintă la interviu. Sunt foarte mulţi care aplică fără să ştie la ce aplică. De asta m-am lovit în ultima vreme. Iar când vin la interviu, au pretenţii de salarii fabuloase fără să aibă experienţă. A angaja în perioada de startup în România este cel mai dificil proces”, ne-a declarat Dragoş Muşetescu.

Avem idei, nu şi spirit antreprenorial

La capitolul tehnologie şi idei de dezvoltare în domeniul IT avem destule, spune CEO-ul Restack, în schimb, ne lipseşte spiritul antreprenorial. „Eu vin cu background de tehnologie şi am făcut schimbarea către antreprenoriat în urmă cu trei-patru ani. Învăţ din mers, mă lovesc cu capul de toate pragurile şi asta este o problemă pentru noi cei din România pentru că sunt foarte mulţi care nu văd decât partea tehnică”, afirmă specialistul în IoT.

Acesta este un alt motiv pentru care multe startup-uri româneşti mor în fază incipientă, pentru că mulţi nu pricep limba tehnică, iar dintre cei tehnici, mulţi nu vorbesc limba antreprenorială.

Primul eşec

Dragoş Muşetescu este din Buzău şi s-a apucat de web development undeva pe la 17 ani, după cum ne-a spus. La Constanţa a urmat Facultatea de Informatică, iar în toată aceasta perioadă a făcut foarte mult freelancing. Apoi a venit în Bucureşti, şi în 2007 a ajuns să fie CTO-ul unui magazin online, iar după criză ajunsese să facă acolo tot ce era nevoie, de la facturare, până la împachetare. Atunci a început să înveţe mai multe despre afaceri. În 2009, a deschis o agenţie web cu un fost client de-al său din SUA, fără că aceştia să se vadă vreodată. Şi în scurt timp, de la un birou de doi oameni au ajuns la unul de opt-zece în România, plus câţiva freelanceri în afară.

Citeşte şi: Cum să-ți cauți un job nou cât eşti încă angajat

Aşa a aflat ce înseamnă eşecul în afaceri. „E bine să ştii că un gentlemen’s agreement nu se respectă şi că e bine să ai ceva la mână când intri într-o afacere. După ce am ridicat businessul am fost înlăturat pentru că mi s-a spus ca nu mai este nevoie de mine. A fost una din lecţiile dure pe care le-am învăţat, aproape de 30 de ani”, povesteşte el.

Totul a început prin munca la el în sufragerie, unde după ce a încheiat acordul de principiu cu clientul american, au mai adus doi prieteni. Ei trei lucrau în România şi americanul peste ocean. Cum simţeau nevoia să se dezvolte, au făcut două firme. „Una a fost făcută în SUA şi s-a înfiinţat în jumatate de oră, iar cea din România, într-o lună, iar în urmă cu aproape trei ani mi s-a spus că nu mai este nevoie de mine. Nu este tocmai plăcut să ştii că ai făcut ceva de la zero şi eşti îndepărtat după ce afacerea a crescut”, spune Dragoş.

Naşterea Restack

Îi place foarte mult să participe la Hackathons. Aşa a ajuns să-şi întemeieze business-ul actual. Au câştigat Startup Weekend Braşov în 2013, apoi au participat la cel din Bucureşti, unde au participat cu mobile developerul şi cu project managerul (care este şi inginer hardware), care sunt două fete, ambele cu numele Roxana.

Acolo au făcut un prototip de roboţel care era controlat de un iPad. După mai multe astfel de provocări, au ajuns în mai 2014 să aplice la MVP Academy a celor de la How to Web. Aici au învăţat foarte multe despre afaceri, mentoring-ul fiind unul de înaltă calitate.

„Pe parcursul lui 2014 m-am întâlnit cu peste 80 de mentori. Iar acest lucru este foarte rău la un moment dat, pentru că fiecare vine şi îşi spune părerea din perspectiva lui”, spune el. După ce şi-au dat seama că se împart în prea multe locuri, au hotărât să nu facă afaceri şi pe partea de hardware pentru că este prea mult pentru ei şi au rămas pe software."

Acum, cei trei sunt în proces de strângere de fonduri şi susţin compania în această direcţie. Dragoş este şi administratorul paginii de Facebook RioT (Romanian Internet of Things).