Portretul tânărului viitor pensionar
În cadrul studiului „Cum te pregătești pentru bătrânețe?” realizat de ING Asigurări de Viață în luna octombrie 2013 a fost identificat „Portretul tânărului viitor pensionar”. Studiul a avut ca scop identificarea modului în care tinerii, angajați în prezent și viitori beneficiari ai sistemului de pensii, privesc momentul retragerii din activitate. Acesta a fost desfășurat în mediul online, pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban de 1.731 de persoane, dintre care 68% au între 18 și 35 de ani, iar restul între 36 și 45 de ani.
O mare parte dintre tineri se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, arată studiul ING. În același timp, referitor la modul în care ar vrea să își petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenților cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puțin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenții din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiți să continue să lucreze pentru a-și suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenții cu vârste între 36 și 45 ani.
Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.
Aproximativ 60% dintre respondenții din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesați de știrile privind tematica pensiilor, iar interesul crește odată cu înaintarea în vârstă – aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. În același timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporție de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privința vârstei de pensionare și a cuantumului veniturilor asigurate. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susțin sunt pensionari.
Totuși, în privința acțiunilor pe care le întreprind pentru a-și construi un viitor financiar așa cum și-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reușesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri și-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv – procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Prioritățile pe termen scurt și mediu, mai tangibile și urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puțin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reușesc să pună lunar deoparte cel puțin 10% din venit pentru obiective diverse.
În ceea ce privește participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca știu exact care este contribuția lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri știu câți bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. În același timp, peste 80% dintre tineri înțeleg „mecanismul de funcționare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuții în conturile individuale le aparțin și se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari.