Povestea uneia dintre cele mai apreciate mărci de bere din România. Care este secretul succesului Zăganu

De când și-au propus proiectul, Alexandru și Laurențiu au căutat diferite variante de microberării în diverse locuri. Drumurile i-au purtat mai întâi la Sibiu, apoi la Măneciu. Le place să spună că făbricuța de la Măneciu i-a găsit pe ei, și nu invers. În momentul în care le-a venit ideea să o achiziţioneze, știau două lucruri: că le place berea artizanală, bună și proaspătă şi că vor să creeze un brand autentic, 100% românesc. Asta și este Zăganu, o bere nepasteurizată, proaspătă și bună.

În momentul în care le-a venit ideea, erau preocupați de tot felul de lucruri, dar cele mai ardente, sincer vorbind, au fost: „cum să facă rost de bani pentru a finanţa proiectul”, “cum să obțină autorizație pentru fabrică” şi, mai ales, “cum să construiască un brand şi o strategie”. Au căutat surse de finanţare în mai multe locuri, într-un final, au adunat o parte mică din fonduri proprii, iar restul, din finanţare de la bănci.

„Aici a fost partea tricky, pentru că o singură bancă, Intesa San Paolo, a fost dispusă să stea de vorbă cu noi la început, neavând un «istoric», «un punctaj», «o balanţă pozitivă» şi alte lucruri. Aveam doar entuziasm, o fabrică, o bere bună şi un plan îndrăzneţ”, își amintește Alexandru Geamănu.

Norocul a fost că au găsit la Măneciu o comunitate mică de oameni entuziaşti cu experienţă în lucrul în fabrică, în frunte cu Ileana, maestrul-berar. Au descoperit cu bucurie că pot lucra împreună ca să dezvolte reţetele de bere. Sigur, cei peste 25 de ani cumulaţi de cei doi antreprenori în vânzări, marketing și publicitate le-au fost de ajutor.

Până în 2012, Alexandru Geamănu a lucrat timp de treisprezece ani în departamentele de BTL ale unor agenţii de publicitate importante. Laurenţiu Bănescu, asociatul şi cofondatorul brandului Zăganu, a lucrat în patru corporaţii mari, timp de aproape 11 ani, în diverse poziţii manageriale de marketing și vânzări. El fondase în 2008, împreună cu trei prieteni, Bruno Wine Bar, primul wine-bar din Bucureşti şi unul dintre primele din ţară, situat în Centrul Istoric. Însă despre producţie au învăţat ca nişte copii, pas cu pas, au testat, au experimentat, au greşit şi au luat-o de la capăt, pe principiul trial & error. Maestrul-berar i-a ajutat mult şi a fost elementul-cheie al poveștii.

Aveau la dispoziţie nişte utilaje capabile să producă mii de litri de bere şi oameni dornici să facă asta. Trebuiau doar să creeze împreună reţetele, să dezvolte un brand de la zero, să caute „desfacerea”, aşa cum foarte frumos se exprima domnul Angelescu, cel care le-a vândut fabrica. Lucruri aparent simple, care însă au necesitat luni de muncă.

Pentru dezvoltarea brandului au lucrat cu doi amici – Răzvan Chifu şi Alina Tudose –, iar de ceea ce fostul proprietar, domnul Angelescu, numea „desfacere” s-au ocupat ei direct.

Au angajat localnici, măneceni, care aveau experienţa lucrului cu utilajele din fabrică, pe de-o parte, sau care, pe de altă parte, erau şomeri şi au fost foarte entuziaşti că se redeschide fabrica locală.

Zăganu: „O picătură într-un ocean”

Microberăria, cu o capacitate de circa 4.000 de hectolitri, a fost achiziționată în 2013, în contextul în care piaţa e în jur de 16 milioane de hectolitri. „Suntem o picătură într-un ocean. Planul nostru este să mărim gradul de utilizare al acestei capacităţi, să ajungem la 60–70% în 2015.”

Deși le-ar plăcea foarte mult ca toate ingredientele să provină din surse autohtone, ei spun că nu există momentan variante de hamei și drojdie de bere produse local. Malțul, în schimb, îl procură în mare parte din România.

„Noi folosim acum trei tipuri diferite de hamei pentru berile Zăganu Blondă şi Brună, iar planul nostru este să lansăm alte tipuri de bere, cu reţete noi, inovative. Aspirăm însă la a produce o bere alcătuită 100% din ingrediente locale.”

Berea pe care o produc cei doi la Măneciu-Ungureni este una artizanală, nepasteurizată, fermentată natural. Asta înseamnă că aportul uman este decisiv în realizarea ei, de la partea de măcinat malțul la hameiere, la „tragerea mustului pe drojdie”, dar şi la îmbuteliere şi etichetare – unde cei doi antreprenori speră să investească în următoarea perioadă.

Lor nu le plac etichetele, şabloanele, profilele de consumator şi stereotipizările, așa că îi lasă pe berarii cei mari să se ocupe de ele. Ce știm sigur e că berea lor a ajuns să fie apreciată de publicul tânăr şi nonconformist din marile oraşe.

Așadar, cum l-au proiectat Alexandru și Laurențiu pe consumatorul de bere Zăganu? Este el acelaşi cu cel care le consumă berea? „Ne interesează toţi oamenii – fie ei clienţi, fie băutori de bere – cărora le place o bere bună, aromată, proaspătă şi nepasteurizată, o bere autentică, diferită complet de cele industriale ce au trei trăsături comune: sunt galben-pai, sunt carbonatate excesiv şi se beau reci ca gheaţa.”

Alexandru Geamănu și Laurențiu Bănescu spun că, dacă ştiau de la bun început la ce se înhamă, probabil că nu se apucau de acest proiect. Așa că au și trei avertismente pentru cineva care cântăreşte chiar acum ideea de a căuta o făbricuţă abandonată şi de a crea o bere artizanală:

1. Piaţa de bere în HORECA este 90–95% închisă micilor producători.
2. Start-up-urile din România sunt ultimele pe listele oricărui finanţator, fie el bancă, fie business-angel sau bursă.
3. Toate lucrurile bune cer timp.

Acum distribuie în Bucureşti, Ploieşti şi Braşov și în aproape toate oraşele mari din România: Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara, Sibiu. Plănuiesc să se extindă în perioada următoare, atât pe litoral, cât şi în alte zone turistice. Lucrează cu peste 170 de clienţi şi au demarat un proiect cu lanțul Mega Image ca să distribuie în câteva dintre magazinele lor berile Zăganu.