Psihologul Andrei Ion: Să învățăm să lucrăm cu mașinile, nu împotriva lor! Noi, Inteligența Artificială și munca din viitor
Drumuri noi către potențialuri nebănuite. De la impactul asupra pieței muncii și transformarea profesiilor, până la modul în care regândim confortul și eficiența în propria viață ori în mediul de lucru, Inteligența Artificială (IA) ne împinge, zi de zi, dincolo de granițele cunoscute.
Fără îndoială, fiecare etapă a Revoluției Industriale a avut o influență semnificativă, reconfigurând modul în care trăim, lucrăm și interacționăm. Istoria este presărată cu astfel de momente cheie, care au schimbat radical peisajul social și economic. Fiecare a avut provocările, incertitudinile și frământările lui, însă niciunul până acum nu a impus un ritm de schimbare atât de accelerat și nu a alimentat, prin complexitate și imprevizibilitate, atâta neliniște, pe alocuri chiar rezistență.
Explicabil. Până mai ieri, schimbările tehnologice erau line, mai ușor de anticipat, oferind oamenilor mai mult timp pentru a se adapta și pentru a-și reevalua competențele și carierele. În contrast, astăzi, progresele tehnologice, mai ales în domeniul Inteligenței Artificiale (IA), se petrec cu o viteză uluitoare și adesea sunt greu de prezis. Iar asta ridică temeri și întrebări rezonabile legate de locurile de muncă și de viitorul profesional.
Performanțele IA, o îngrijorare reală
”Un studiu care compară randamentul sistemelor IA-generative cu performanța umană pentru anumite sarcini, precum operarea cu imagini, înțelegerea verbală sau numerică ori recunoașterea vorbirii, arată că aceste tehnologii s-au apropiat ori chiar au depășit media randamentului dat de oameni în acest tip de sarcini (Kiela și colab., 2021). În ultimii ani, eficiența sistemelor bazate pe IA-generative a crescut considerabil, această creștere a performanței reprezentând un motiv de îngrijorare pentru mulți angajați”, explică Andrei Ion, doctor în psihologie organizațională, expert în identificarea și evaluarea talentelor.
Pentru a da și o dimensiune concretă acestei îngrijorări, Andrei Ion face trimitere la un studiu McKinsey din 2023. Cercetarea, derulată pe un eșantion internațional ce a inclus aproape 2000 de participanți din aproape 200 de organizații, a identificat faptul că, în medie, 40% dintre respondenți se așteaptă ca adoptarea AI-urilor generative în cadrul organizațiilor să atragă o scădere a numărului de angajați, cea mai mare fiind așteptată în domeniul serviciilor operaționale. ”Prin urmare, teama că IA ne va lăsa fără locuri de muncă nu este nefondată”, confirmă psihologul.
Un alt studiu amplu derulat în rândul angajaților din Statele Unite ale Americii indică faptul că 2 din 5 angajați se tem că o parte considerabilă a muncii lor va fi preluată de IA.
Andrei Ion este activ în comunitatea academică internațională, publicând cercetări în domeniul psihologiei organizaționale și fiind parte din echipa comitetului Scientific Affairs al prestigioasei asociații Society for Industrial Organizational Psychology. Poate mai important, acesta se află în contact cu provocările cu care se confruntă organizațiile în domeniul evaluării și managementului talentelor, coordonând activitatea SHL România (shl.ro), filiala SHL Global. Compania SHL este lider global în designul și implementarea unor arhitecturi de evaluare și management al talentelor, dar mai mult decât atât, este recunoscută pentru un apetit ridicat pentru inovație și integrarea tehnologiilor avansate în cadrul sistemelor de evaluare a talentelor. Sistemele SHL utilizează de peste 10 ani testarea adaptativă (computer-adaptive testing), iar în ultimii trei ani acestea au integrat deja tehnologia IA – generativă.
Într-un flux continuu, navigând printre aceste roluri, am avut o discuție deschisă cu Andrei despre influența pe care Inteligența Artificială o are deja asupra mediului nostru de muncă. Am analizat împreună temerile, exagerările și incertitudinile legate de această evoluție, inclusiv modul în care este ea percepută de către români. Am explorat apoi impactul pe care IA îl are asupra proceselor de resurse umane și asupra serviciilor din sfera sănătății mintale, dar am discutat și despre strategiile prin care putem să ne adaptăm și să ne dezvoltăm pentru a ține pasul cu aceste schimbări.
Șomajul record, o teamă aproape irațională
Tranziția către o lume digitală din ce în ce mai avansată aduce schimbări constante în modul în care oamenii își privesc nu doar locurile de muncă, ci și perspectivele profesionale. Într-o evoluție dinamică, unele profesii tradiționale dispar, în timp ce altele noi apar, iar asta înseamnă, deopotrivă, și provocări, și oportunități.
În acest context, flexibilitatea și deschiderea către învățare devin esențiale.
”În ultimii 50 de ani, șomajul tehnologic, adică pierderea locurilor de muncă din cauza evoluțiilor tehnologice, a devenit ubicuu”, spune Andrei Ion. De la adoptarea computerelor și a internetului, apariția rețelelor de socializare și a telefoanelor inteligente și până la dezvoltarea actuală a Inteligenței Artificiale, această evoluție continuă să schimbe peisajul muncii.
Și totuși, nu cunoaștem încă efectele la scală largă ale utilizării acestei tehnologii, afirmă el, așa că, în general, impactul automatizării asupra locurilor de muncă este ambiguu.
Dar, într-adevăr, există preocupări că AI-urile generative vor putea înlocui o parte a locurilor de muncă, preluând aproape integral anumite activități sau chiar posturi, ceea ce va atrage o scădere a joburilor disponibile.
Pe de altă parte însă, completează invitatul meu, adoptarea acestor tehnologii va reduce costurile de producție și va permite un nivel mai mare de customizare sau flexibilizare a produselor, generând o creștere a cererii pentru respectivele bunuri sau servicii: ”Această creștere a cererii trebuie să fie susținută însă atât de furnizori, cât și de celelalte departamente responsabile de implementarea bunurilor sau serviciilor, prin urmare noi locuri de muncă vor fi create. Studiile derulate în diferite țări OECD raportează faptul că efectele automatizării și tehnologizării asupra locurilor de muncă este neutru, putând fi descris mai degrabă ca o realocare a locurilor de muncă (Brookings Institution, 2023). Prin urmare, în mare parte, teama că AI-urile generative vor duce șomajul la niveluri record este una, în mare parte, irațională”.
Ce cred românii
Diverși factori culturali, istorici ori socio-economici pot avea un impact semnificativ asupra modului în care organizațiile și societatea, în general, gestionează și adoptă schimbarea. Într-un mediu în care evitarea incertitudinii este răspândită, e de la sine înțeles că lucrurile se mișcă mai greu, că oamenii sunt mai reticenți, iar temerile sunt mai mari. Ei bine, România se află exact în scenariul acesta.
”Acum, evident, există și un substrat cultural. Există diferențe culturale în felul în care oamenii se raportează la schimbări. De exemplu, România este una dintre țările cu un nivel foarte ridicat al evitării incertitudinii. Cu alte cuvinte, în general, în țara noastră angajații au reticență față de idei și comportamente neortodoxe, atipice. Schimbarea și inovația tind să fie percepute ca fiind mai degrabă o amenințare, nu o oportunitate”, trasează tușele fine în tabloul autohton Andrei Ion.
Astfel, continuă el, ambiguitatea creată de această etapă de tranziție în care învățăm să conviețuim cu AI-urile generative aduce anxietate și reprezintă, fără doar și poate, o sursă de îngrijorare și stres: ”Prin urmare, aș concluziona că, în țara noastră, adoptarea acestor tehnologii ar putea dura mai mult și va atrage un consum emoțional mai ridicat decât în alte state cu un apetit mai ridicat pentru schimbare și inovație”.
Deși SHL România are în portofoliu sisteme de video-interviuri care utilizează IA pentru a prelucra și interpreta atât date verbale, cât și date non-verbale și para-verbale extrase din interviurile de selecție, gradul de utilizare în România a acestor tehnologii este încă destul de scăzut.
Noul coleg de muncă
Până mai ieri doar subiect desprins din paginile cărților SF, astăzi, Inteligența Artificială este din ce în ce mai prezentă în companii, în special pentru a optimiza o gamă largă de procese, de la gestionarea datelor și întocmirea unor analize predictive, până la servicii de asistență clienți și luarea unor decizii bazate pe date. Care vor fi, însă, concret efectele utilizării IA la locul de muncă? Cum va influența lucrul în echipă?
”Sincer, încă nu avem date”, a recunoscut Andrei. ”Adică, sunt foarte puține studii robuste care identifică efectele utilizării tehnologiilor AI-generative la locul de muncă”. Dar, există câteva concluzii ce reies dintr-o serie de studii publicate recent în celebra Journal of Applied Psychology și care ilustrează faptul că utilizarea AI-urilor generative la locul de muncă are atât consecințe pozitive, cât și negative (Coopman și May, 2023).
De exemplu, detaliază psihologul, angajații care utilizează activ AI-uri la locul de muncă tind să se implice mai frecvent în comportamente de colaborare, implicare explicată printr-o creștere a nevoii de afiliere în rândul persoanelor al căror contact social în efectuarea muncii scade. În același timp, utilizarea mai frecventă a acestor tehnologii este asociată cu sentimente de singurătate, crescând probabilitatea de implicare în comportamente dezadaptative, cum ar fi consumul de alcool sau insomnie: ”Astfel, ne așteaptă o perioadă în care vom învăța să lucrăm cu noii colegi, AI-urile generative, fără a cunoaște încă toate implicațiile acestei interacțiuni în ceea ce privește performanța la locul de muncă, satisfacția sau starea de bine”.
În acest context, psihologul consideră că „unele ingrediente esențiale sănătății psihologice la locul de muncă, precum relația lider-membru (încurajările, sprijinul perceput) sau de evenimente afective și procesarea acestora, de la celebrarea succesului la gestionarea presiunilor sunt greu dacă nu imposibil de reprodus în diada IA-persoană”.
Pauza de etică și responsabilitate
Cum putem folosi Inteligența Artificială în mod etic și responsabil, astfel încât să maximizăm beneficiile și să minimizăm riscurile și efectele adverse?
Iată o altă întrebare prezentă în toate dezbaterile legate de viitorul IA. O întrebare pe care am așezat-o și eu pe masa discuțiilor cu invitatul meu. Pentru că, și din punctul lui vedere, un motiv important de îngrijorare este nu atât utilitatea acestei tehnologii aplicate proceselor de lucru, cât posibilele efecte adverse asociate cu utilizarea ei.
Aceste motive au fost descrise și în scrisoarea deschisă care a recomandat oprirea temporară a dezvoltării acestor tehnologii .
Scrisoarea, mai degrabă o petiție disponibilă în mai multe limbi, îndeamnă laboratoarele de inteligență artificială să întrerupă imediat, timp de cel puțin 6 luni, instruirea sistemelor de Inteligență Artificială mai puternice decât GPT-4. Pauza ar trebui folosită pentru a dezvolta și implementa în comun un set de protocoale de siguranță, ce ar trebui apoi auditate și supravegheate riguros de experți externi independenți. Aceste protocoale ar trebui să garanteze că sistemele care aderă la ele sunt sigure dincolo de orice îndoială rezonabilă.
”IA avansată ar putea reprezenta o schimbare profundă în istoria vieții pe Pământ și ar trebui să fie planificată și gestionată cu grijă și resurse pe măsură. Din păcate, acest nivel de planificare și management nu are loc, chiar dacă în ultimele luni laboratoarele de Inteligență Artificială au fost blocate într-o cursă scăpată de sub control pentru a dezvolta și a implementa minți digitale tot mai puternice pe care nimeni – nici măcar creatorii lor – nu le poate înțelege, prezice sau controla în mod fiabil”, își justifică demersul inițiatorii scrisorii.
Impactul IA în procesele de resurse umane
Andrei Ion înțelege aceste îngrijorări și translatează subiectul în zona sa de competență. Ține din start să menționeze că în această parte a discuției noastre va răspunde atât ca membru al Scientific Affairs Committee al SIOP (Society for Industrial Organizational Psychology), cât și ca practician, psiholog și consultant în cadrul companiei SHL.
”În domeniul meu de specialitate, psihologia organizațională, există acum o conversație aprinsă referitoare la utilizarea acestei tehnologii în context ocupațional, în special pentru a informa diferite decizii (selecție, promovare, includere în programe de dezvoltare/talent)”, mărturisește Andrei Ion.
Conform lui, în 2023, SIOP a publicat un document care ghidează utilizarea tehnologiilor de tip AI în domeniul resurselor umane, în special în ceea ce privește deciziile de angajare.
Acest document, explică invitatul meu, subliniază importanța respectării unor cerințe minimale pentru a putea utiliza metode de evaluare a personalului bazate pe IA. Acestea sunt:
- Evaluările bazate pe IA trebuie să genereze scoruri sau evaluări care să fie imparțiale și nepărtinitoare (unbiased).
- Conținuturile evaluate de metodele pe bază de IA trebuie să aibă relevanță directă pentru posturile de muncă.
- Metodele bazate pe IA ar trebui să genereze scoruri care prezic performanța viitoare sau alte criterii relevante în mod precis.
- Metodele bazate pe IA ar trebui să genereze scoruri consistente (de exemplu în cazul reevaluărilor) care prezic performanța viitoare sau alte criterii relevante.
- Toate etapele și deciziile legate de dezvoltarea și algoritmul de scorare al evaluărilor bazate pe IA ar trebui să fie documentate pentru a putea fi verificate și auditate.
”Aceste criterii reprezintă un set de cerințe minimale pe care ar trebui să le îndeplinească metodele de evaluare pentru selecție bazate pe IA. În cadrul SHL România, am pilotat astfel de metode de evaluare, de exemplu interviuri în cadrul cărora sunt utilizate tehnologii de tip IA-generativ pentru a analiza și interpreta indicatorii non-verbali, para-verbali și verbali (analiza de conținut) obținuți în cadrul video-interviurilor. În același timp, nu am utilizat încă astfel de metode pentru a informa decizii care influențează viitorul profesional. Cercetarea în acest domeniu este încă în etapele incipiente. Învățăm să mergem, să facem primii pași. Colegii din SHL Global nu au utilizat niciodată aceste metode pentru a automatiza decizii de selecție, deși avem deja tehnologia”, punctează Andrei Ion.
Și asta deoarece, atrage el atenția, tehnologiile de tip IA – generativ aplicate în mecanica de resurse umane, în special pentru a informa decizii legate de personal, are probleme în aproape toate cele cinci criterii menționate mai sus. De aceea, în ceea ce privește discriminarea, în Statele Unite ale Americii deja au fost emise ghiduri tehnice care plasează răspunderea pentru posibile erori și efecte discriminatorii asupra companiei care decide să utilizeze astfel de tehnologii (vezi, U.S. Equal Employment Opportunity Commission EEOC, 2023, “Assessing Adverse Impact in Software, Algorithms, and Artificial Intelligence Used in Employment Selection Procedures Under Title VII of the Civil Rights Act of 1964.”).
Impactul IA în serviciile de sănătate mintală
În teorie, implementarea Inteligenței Artificiale în serviciile de sănătate mintală ar dispune de un potențial enorm de a transforma modul în care tulburările psihice sunt diagnosticate, tratate și gestionate, îmbunătățind accesul, eficacitatea și acuratețea intervențiilor.
În practică însă, situația nu e chiar așa roz. ”Lucrurile devin și mai complicate în domeniul intervențiilor pentru sănătate mintală bazate pe acest tip de tehnologie. Deși există la orizont promisiunea creșterii accesibilității la servicii de sănătate mintală ghidate de tehnologia IA-generativ, este necesar să fie parcurse etape importante pentru a ne asigura că modul în care un chatbot discută cu o persoană care suferă de depresie sau de epuizare este unul relevant, adică aduce o ameliorare semnificativă a simptomelor fără a cauza efecte adverse”, subliniază psihologul.
Cu alte cuvinte, la acest moment, există niște riscuri, dar, revine el… ”să ne amintim că însăși psihoterapia ca formă de intervenție pentru diferite tulburări emoționale sau comportamentale a fost contestată în urmă cu 15 sau 20 de ani”.
Să învățăm a lucra cu mașinile, nu împotriva lor!
Este evident că drumul pe care ne aflăm în prezent are un singur sens – de evoluție. Pentru a-l parcurge însă sigur, eficient și echilibrat, și adaptarea, și reziliența trebuie abordate atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional. Asta dacă vrem să rămânem relevanți pe piața muncii, dar și teferi psiho-emoțional într-un mediu în continuă schimbare și evoluție tehnologică.
L-am rugat, așadar, pe invitatul meu, să păstreze doar pălăria de psiholog și, din această ipostază, să ne ofere câteva sfaturi.
”Aș sublinia, mai întâi, o idee importantă, formulată în celebra carte Race Against the Machines: este necesar să învățăm a lucra cu mașinile, nu împotriva lor! Acest lucru înseamnă că aceste tehnologii pot deveni instrumente extrem de puternice atunci când sunt mânuite cu diligență de specialiști în domeniul psihologiei organizaționale sau în cel al sănătății mintale”, este ferm convins psihologul. Iar pentru a întări cele spuse, a adus și câteva exemple din zone în care utilizarea IA chiar ar avea un impact superior intervenției omului: ”De exemplu, există deja date care ilustrează faptul că tehnologia IA-generativ poate fi utilizată cu precizie pentru a infera trăsături de personalitate din date culese în interviu, din texte scrise. Astfel, câtă vreme suntem în cabina de pilotaj, aceste tehnologii pot aduce beneficii uriașe. Un alt exemplu foarte la îndemână: nu cred că este departe ziua în care, din textele scrise de elevii de liceu, consilierii școlari să poată infera rapid trăsăturile vocaționale de personalitate, putând folosi aceste informații pentru a-și fundamenta recomandările de consiliere de carieră. Și un alt exemplu, există deja chatbots aflați în proces de aprobare al United States Food and Drug Administration care folosesc această tehnologie pentru a comunica pacienților doar mesaje sau conținuturi care au fost deja avizate sau verificate de specialiști în psihologie”.
AI- generativ, is here to stay!
Prin urmare, recomandarea sa către specialiștii în psihologie organizațională sau resurse umane, precum și către specialiștii în consiliere psihologică aplicată în organizații, este aceea să încerce a utiliza astfel de tehnologii ca parte a muncii lor: ”Tehnologiile AI-generative ne pot ajuta să organizăm seturi de date, să formulăm/optimizăm ghiduri de interviu, să prelucrăm date, să identificăm sintaxele potrivite pentru a analiza diferite date, ne pot da sugestii utile cu privire la posibilele antecedente sau consecințe ale epuizării la locul de muncă. Cunosc psihologi care folosesc deja astfel de sisteme pentru a sistematiza și analiza notițele preluate în cadrul ședințelor de psihoterapie”.
Altfel spus, duce mai departe ideea, câtă vreme nu „mașinile” propun sau iau decizii despre oameni, ele ne pot facilita munca și, pe termen lung, pot deveni instrumente excelente pentru a scala accesul la servicii psihologice. Și, un ultim gând: ”îmi amintesc de părinții mei care în urmă cu 20 de ani învățau să folosească Excel sau să scrie la tastatură, nu la mașina de scris. Astăzi au conturi pe rețele sociale și trimit linkuri pe whatsapp. AI- generativ is here to stay! Așadar, ar prinde bine să ne împrietenim cât mai repede!”.