Roboți pe banda rulantă

Aproape 240.000 de roboți industriali au fost vânduți anul trecut în lume, cu 8% mai mulți decât în anul precedent. Asia, mai precis China, a fost principala piață, urmată de America de Nord și Europa. Surprinzător, Europa de Est a avut o creștere de 29%, potrivit International Federation of Robotics. Într-un top 20 al statelor cu cele mai mari densități de roboți – dominat de Coreea de Sud și Japonia – mai mult de jumătate sunt state europene, inclusiv țări precum Slovenia, Slovacia sau Cehia. Se estimează că până în 2018 circa 1,3 milioane de roboți industriali vor fi instalați în fabrici din toată lumea.

În România, în prezent, sunt doar circa 2.000 de roboți industriali, estimează reprezentatul unuia dintre principalii producători internaționali, compania germană KUKA Robotics, care se așteaptă ca în 2020 numărul roboţilor instalaţi la noi în țară să fie cel puţin dublu față de cel din 2015. „Observăm de la an la an o tendinţă de creştere importantă. Evident sunt mulţi factori care pot afecta această tendinţă: creşterea investițiilor în România, atragerea fondurilor europene etc. Estimarea noastră este de aproximativ 120 de roboți intrați în piața din România anul trecut, din care 50% au fost roboți KUKA. Privind lucrurile doar pe plan local, raportându-ne la aceeași perioadă din 2015, anul acesta putem sesiza o tendință de creștere importantă”, spune Radu Aanei, Sales Manager Romania – Bulgaria, KUKA Robotics Hu Kft. – S.P.D.

Industria automotive și cea a electronicelor sunt, pe plan global, cele care au un grad de automatizare crescut. În fabrica Audi din Ingolstadt, Bavaria, gradul de automatizare a depășit 90%, iar roboții lucrează „mână în mână” cu oamenii. Cel mai mare producător de roboți industriali, firma japoneză Fanuc, a anunțat că, împreună cu Cisco, va conecta, până la finalul anului, roboții industriali pe care i-a produs la o platformă software prin care să fie colectate date pentru îmbunătățirea performanțelor și customizarea proceselor. Potrivit The Wall Street Journal și alți furnizori de roboți vor putea să folosească Fanuc Intelligent Edge Link and Drive (FIELD) System pentru a descărca noi aplicații pe roboți, într-o manieră asemănătoare cu descărcarea aplicațiilor pe un smartphone. Și germanii de la Kuka vor dezvolta o platformă cu rol asemănător împreună cu Infosys. Se fac, de asemenea, încercări de a realiza roboți care să execute mai mult decât sarcini repetitive, adică să se adapteze și să „învețe” noi sarcini cam cum fac oamenii. În SUA, Rethink Robotics a creat un robot adaptabil de dimensiuni umane – Baxter – care are nevoie de câteva minute pentru a fi învățat să facă ceva, cum ar fi să ridice o cutie. Acțiune pe care o va realiza până când tot un om îl va învăța să facă ceva nou. Și tot așa, în funcție de nevoi.

În România, automatizarea a pătruns deja în fabricile de mașini și componente auto, adusă de investitorii străini care au vrut ca procesul de producție de aici să fie asemănător cu cel pe care îl au în alte țări. Reprezentanții Ford spun chiar că în fabrica de la Craiova au un grad de automatizare mai mare ca în alte fabrici din lume. Sunt peste 400 de roboți instalați deja la Craiova. În secția de Caroserie sunt mai mulți roboți decât oameni, spun surse din companie: un robot înlocuieşte doi oameni. Anul trecut au fost instalate alte maşinării în secția de Presaj. Și pentru vopsitul mașinilor sunt folosiți roboții.

RISCUL DE ACCIDENTE, REDUS PRIN AUTOMATIZARE

Și la uzinele Dacia de pe platforma industrială Mioveni roboții au început să preia din munca oamenilor, iar aceștia au învățat să lucreze cu mașinile. De anul trecut, Uzinele Vehicule și Mecanică și Șasiuri folosesc Alliance Production Way (APW), noul sistem de producţie al Alianței Renault-Nissan. „Sunt transformări vizibile în fiecare departament, fie că vorbim despre Presaj, Caroserie, Vopsitorie sau Montaj. Oamenii implicați în procesele de fabricație, inclusiv în zonele unde există roboți, beneficiază de formări permanente care au scopul de a conștientiza mai bine importanța calității, a securității la locul de muncă, a costurilor angajate și a termenelor care trebuie respectate. […] Progresiv, am eliminat riscurile de accidente în anumite posturi manuale, care presupuneau operații dificile din punct de vedere ergonomic, cu implementarea roboților. Aceste schimbări se reflectă și în condițiile de muncă ale angajaților”, a declarat Cornel Olendraru, director Uzina Vehicule Dacia. În 2013, în Departamentul Presaj, a fost instalată prima linie de prese automată pe care se realizează piese de dimensiuni mari. Anul trecut, alte trei linii de prese au fost robotizate pentru eliminarea riscurilor de securitate și diminuarea retușurilor.

20% – OBIECTIV DE ROBOTIZARE LA DACIA

Și linia de asamblare generală a modelelor Dacia existentă în departamentul Caroserie este prevăzută cu un nou sistem automatizat. „Robotizarea liniilor de fabricație a caroseriilor de vehicule permite eliminarea unor posturi de sudură neergonomice pentru operatori. În prezent, în unele posturi de lucru sunt folosiți cleşti mari de sudură pentru accesul în anumite zone unde operaţiile de sudură erau mai dificil de realizat manual. În viitor, liniile de fabricație vor îngloba noi tehnologii. Roboții de sudură pot realiza mai multe puncte de sudură a caroseriilor într-un timp dat decât operatorii”, spun reprezentanții Dacia. Și la Uzina Mecanică și Şasiuri, în departamentul în care se asamblează motoarele Energy Tce 90, o parte dintre procesele de fabricaţie mecanică sunt robotizate. Este vorba despre operaţiile de manipulare a pieselor, de strângere a pieselor şi de control al conformităţii motorului. „Angajaţii s-au adaptat evoluției în materie de tehnologie. Ea n-a venit brusc, ci treptat. O nouă meserie a luat naştere: automatist – cel care programează și supraveghează roboții și procesele de fabricație robotizate”, a declarat Philippe Nottez, directorul uzinei Mecanică şi Şasiuri. Gradul de automatizare în acest moment e de doar 5% la uzinele Dacia, dar compania își propune să ajungă la 20% până în 2020.

Și producătorul de componente auto Star Transmission, divizie a Daimler, a investit în roboți industriali în noua fabrică de la Sebeș, Alba, pentru cutii de viteză. Jumătate din activitatea din noua secție e realizată de către roboți, iar cealaltă jumătate de către oameni, spun reprezentanții companiei. „Industria care cere numărul cel mai mare de roboţi este industria automotive, alături de furnizori, aşa-numiţii Tier 1, Tier 2 şi 3. Majoritatea roboţilor din Automotive sunt roboţi de dimensiuni medii şi mari, dedicaţi operaţiilor de manipulare şi sudare punct. Pentru furnizorii de automotive, având în vedere că aplicaţiile sunt dedicate pe componente auto, modelele de roboţi variază în funcţie de dimensiunile aplicaţiei”, spune Radu Aanei, Sales Manager Romania – Bulgaria, KUKA Robotics Hu Kft. – S.P.D. Industria auto e cel mai mare utilizator de roboți industriali, dar nu singurul. „Alte industrii în care puteţi regăsi roboţi industriali într-un număr mai mare sau mai mic în România sunt: industria metalelor – producători nonautomotive (aplicaţii diverse: prelucrări, sudare arc, laser, tăieri, polizări, îndoiri de tablă- ţeavă); industria alimentară – lactate, bere, zahăr, ţigări; industria ceramică şi piatră – producători de porţelan şi obiecte sanitare; industria electronică”, mai spune Radu Aanei.

PÂNĂ UNDE MERGE AUTOMATIZAREA?

Deși sunt scumpe, mașinile sunt preferate în procesul de producție, pentru că, spre deosebire de oameni, nu obosesc, nu greșesc, nu se rănesc, n-au nevoie de pauze de masă și nici nu intră în grevă. Pot executa operațiuni care presupun ridicarea unor greutăți mari și pot fi programate pentru sarcini precise pe care să le execute repetitiv fără să se plictisească. Roboții îi pot ajuta pe oameni să își facă treaba, dar tocmai de aceea sunt priviți ca o amenințare. „Robotizarea unui proces de producţie nu implică automat concedierea oamenilor sau imposibilitatea de a-şi mai găsi locuri de muncă. De altfel, de cele mai multe ori, ideea de a robotiza un anumit proces porneşte de la dificultatea lui, pericolul şi riscul de accidente pentru om. Evident sunt procese de fabricaţie în care omul este înlocuit de o soluţie robotizată, iar factorii principali care au dus la o astfel de decizie în favoarea roboţilor sunt: productivitatea crescută şi calitatea constantă. De cele mai multe ori, în astfel de situaţii, oamenii nu sunt concediaţi, ci recalificaţi”, precizează Radu Aanei. Cât din procesul de producție poate fi automatizat? Greu de spus! „Procesele de producţie evoluează într-un ritm atât de rapid încât, din punctul meu de vedere, cererea de resursă umană va evolua în acelaşi ritm cu gradul de robotizare; evident sarcinile şi responsabilităţile omului în procesul de producţie în viitor se vor schimba treptat”, crede specialistul.

Poate că-i înlocuiesc pe oameni cu roboți pentru unele sarcini, dar giganții industriali au nevoie, pe de altă parte, de specialiști care să programeze și să controleze aceste mașini, pe lângă celelalte activități pe care, cel puțin deocamdată, roboții nu le pot face. Schimbările care au loc în tehnologie presupun atât investiții noi, cât și recrutări de ingineri și experți. Renault anunța în martie că are nevoie de 500 de ingineri și alți specialiști pentru fabricile din România. La nivel global, și alți producători auto, precum BMW și Volkswagen, înregistrau o creștere a forței de muncă, potrivit Bloomberg.

Firma de consultanță în management Boston Consulting Group susține că în prezent roboții sunt folosiți pentru aproximativ 10% din activități în industriile manufacturiere luate ca un tot, dar că procentul va crește până la 25% până în 2025. În unele industrii, cum ar fi cea electronică sau cea a echipamentelor de transport, ar putea ajunge și la 75%. Mai ales datorită unor țări precum China, Germania, Japonia, Coreea de Sud și SUA. Nomura Research Institute estimează că în Japonia aproape jumătate din forța de muncă va fi înlocuită de către roboți și inteligența artificială în următorii 10–20 de ani. Roboții vor ajunge să încaseze banii clienților la supermarketuri și tot ei vor avea grijă de curățenia din case și birouri. Folosirea roboților se va extinde, deoarece puterea computerelor va crește cu mult mai rapid decât ar putea să-și îmbunătățească productivitatea orice om, spun experții. Roboții vor deveni tot mai „deștepți”, mai conectați și mai ușor de folosit în tot felul de activități. În paralel, prețurile lor vor scădea, astfel încât tot mai mulți producători din diverse industrii și-i vor putea permite.

DE CE NU AVEM MAI MULŢI ROBOŢI INDUSTRIALI ÎN ROMÂNIA?

"Deşi se simte o tendinţă de creştere în cererea de automatizări cu roboţi industriali şi în România, am identificat în cursul ultimilor ani câţiva factori pentru care investitorii locali şi internaţionali aleg să investească prudent în această zonă", spune RADU AANEI, KUKA Robotics Hu Kft.- S.P.D.

• Salariile muncitorilor pe liniile de producţie sunt încă la un nivel redus comparativ cu alte ţări. Amortizarea investiţiei în liniile de producţie automatizate este mai lentă.
• „Emoţia” generată de o astfel de investiţie. Scepticismul investitorilor mici şi mijlocii este crescut în legătură cu uşurinţa operării unor astfel de echipamente, respectiv capacitatea propriilor angajaţi de a se adapta la astfel de soluţii automate.
• Existenţa limitată a unor firme de integrare (cei ce oferă soluţia „la cheie” clienţilor) cu potenţial pe plan local. Majoritatea sunt fie filiale ale unor „integratori” din străinătate cu capacităţi limitate pe plan local, fie firme ale unor întreprinzători români, cu posibilităţi limitate de a deservi proiecte complexe ce necesită şi o susţinere financiară importantă.

Acest articol a fost publicat în ediția 227 (mai 2016) a Revistei CARIERE.