Roboţii ne furã joburile? Şi ce dacã!

Fie cã realizãm sau nu, depindem din ce în ce mai mult de mediul online şi de tehnologii. Acum ni se pare cã ne fac viaţa mai uşoarã, însã adevãrul este cã toatã aceastã digitalizare duce la pierderea unor locuri de muncã.

Progresul tehnologic e minunat şi chiar salveazã vieţi. Problema este cã omul nu se poate adapta la fel de repede la toate aceste schimbãri, din punct de vedere profesional. Sau, cel puţin momentan, nu vrea asta. Dar ar trebui sã ne gândim serios sã facem ceva, cãci tot mai multe aparaturi si tehnologii înlocuiesc tot mai multe locuri de muncã.

De curând, Amazon a anunţat cã în 2017 va deschide în SUA primul supermarket fãrã casieri. Ai nevoie doar de un smartphone ca sã-ţi faci cumpãrãturile. Tot peste Ocean, maşinile Google care se conduc singure „bântuie” de câteva luni bune pe şosele, Uber a început deja sã testeze taxiurile fãrã taximetrist, iar cererea pentru maşinile Tesla cu pilot automat e uriaşã. Aşa cã Elon Musk vrea sã le facã 100% autonome.

Observaţi care e tendinţa?

Se schimbã radical modul în care comunicãm, în care facem cumpãrãturi, în care ne deplasãm şi în care muncim. Iar dacã vã gândiţi cã ideea roboţilor care ne vor fura joburile e ceva exclus în urmãtoarele decenii în ţara noastra… ei bine, situaţia noastrã nu e chiar una roz. Cel puțin aparent.

Un studiu din 2016 al Bãncii Mondiale aratã cã ţãrile emergente vor fi mai afectate decât cele foarte dezvoltate de revoluţia tehnologicã (care a început deja). Estimãrile instituţiei aratã cã douã treimi (!) din slujbele din aceste state sunt în pericol de a fi automatizate. Iar din pãcãte, dacã nu facem nimic, Romãnia va fi lovitã din plin.

Avem forţã de muncã, însã e preponderent de calificare medie şi scãzutã, astfel cã aceşti oameni îşi vor gãsi din ce în ce mai greu de muncã în viitor. Alternativa? Educaţia. Reinventarea. Existã şi o parte plinã a paharului, însã presupune ca noi, românii, ca naţiune, sã fim mai deschişi cãtre ceea ce e nou şi cãtre schimbare.

Un alt studiu, realizat de data asta de World Economic Forum, reflectã fix aceastã idee. Raportul aratã că se vor pierde 5 milioane de joburi înainte de 2020 în favoarea inteligenței artificiale, roboților, nanotehnologiei și altor factori care presupun înlocuirea oamenilor, dar că alte 2,1 milioane pot fi create.

„Este clar că multe joburi vor dispărea, munca umană fiind înlocuită de roboți, dar cineva va trebui să coordoneze și roboții, de aceea cred că vor apărea alte meserii, care să servească mai bine progresul și dezvoltarea. Dar care vor putea fi accesate de oameni cu anumite competențe și abilități, cum ar fi ingineria, abilitățile numerice, matematică, inovație, creativitate, flexibilitate etc.”, considerã Corina Neagu, fondator al DARE Development Advice & REsources, Trainer şi HR Consultant.

Poate ne vine greu să credem asta, în condițiile în care în România încă ne luptăm cu analfabetism și abandon școlar, dar va trebui să ne mișcăm rapid dacă ne dorim mãcar sã tinem pasul cu statele dezvoltate.

„Nu știu dacă vor mai fi aplicabile aceleași șabloane care se aplică acum, pentru că joburile viitorului vor presupune multă independență, responsabilitate, creativitate, abilități de comunicare la distanță și între diverse culturi”, a punctat Corina Neagu.

Robotul-frizer şi trezirea la realitate

La rândul sãu, Petru Păcuraru, trainer HPDI și specialist în leadership, ne-a povestit cã acum câteva luni de zile, invitat fiind la un eveniment despre Tehnologie și Digitalizare, asculta uimit cum cele mai multe dintre procesele de lucru care odinioară necesitau sute de oameni, acum se fac în zece oameni, grație roboților și aparatelor de lucru.

Fiecare invitat povestea cu mândrie cum tehnologia îl ajută să aibă costuri mai mici, calitate mai bună, previzibilitate și mai mare, și evident angajați mai puțini.

„Până și frizerul meu, cu care am o relație de mentorat, îmi povestea cât de greu îi este să găsească oameni care să învețe meserie, și cum că la Frankfurt, acum un an, a fost prezentat un robot de tuns care poate să faca cu brio față solicitărilor avangardiste ale clienților pretențioși”, ne-a mai spus Petru Pacuraru.

Deci se naşte urmãtoarea întrebare: ce loc îşi va gãsi angajatul, care face o munca repetitivã, în peisajul viitorului?

Am pus-o pe gânduri pe Corina Neagu când am întrebat-o ce meserii nu vor dispãrea prea curând. „Greu de preconizat”, mi-a rãspuns ea şi a adaugãt că tinerii ar trebui sã se orienteze cãtre câteva domenii-cheie.
„Tehnologie, educație, legislație, marketing și sănătate – sunt domenii care clar vor rămâne de actualitate și vor cere mereu noi resurse. Și să nu uităm de management – atât oamenii, cât și roboții, trebuie orchestrați de un dirijor”, a punctat Corina Neagu.

Simţim pe propria piele cã schimbarea are loc cu paşi repezi. Cine se gândea, acum 7 ani, cã vom face atâtea cu un telefon?! Aşa cã ceea ce trebuie sã facem nu e simplu, dar e foarte necesar: sã folosim altfel capitalul uman.

Iar aceastã schimbare de mentalitate poate fi în folosul nostru. Cum ar fi sã trãim într-o lume în care toate lucrurile care ne consumã timp şi nervi (condusul, cumpãrãturile etc.) vor fi fãcute de maşinãrii, iar noi vom avea timp sã ne axãm pe lucrurile cu adevãrat importante din viaţa noastrã? Şi, pânã la urmã, sã ajungem sã avem o slujbã pe care sã o îndrãgim cu adevãrat?

„Procesele de muncă care nu necesită o cogniție deosebită vor fi înlocuite. Vom avea mașini care vor opera, care vor căra, care ne vor transporta, vor ambala sau orice altceva ce reprezintă muncă repetitivă. Însa resursele umane rămase libere, le putem folosi pentru altceva. Peste 50 de ani, noi, oamenii, vom fi cercetători, doctori, IT-iști, integratori de tehnologii, astronauți, exploratori, utilizatori de energie alternativă. Vom avea meserii pe care le vom iubi mai mult decat cele de azi” – va las sã reflectaţi la aceastã concluzie trasã de Petru Pãcuraru.