Românii nu prea îşi dau datele personale pe Internet, spre deosebire de restul UE: Care e adevăratul motiv
71% dintre cetățenii din Uniunea Europeana care au folosit măcar o dată Internetul au împărtășit informații personale.
Potrivit cercetării Eurostat, cel mai adesea au fost oferite detalii de contact (61% dintre utilizatorii de Internet din UE), informații personale precum data nașterii sau CNP (52%) și date bancare cum ar fi cele de pe card sau codul IBAN (40%).
Doar 22% au făcut publice pe Internet fotografii, au permis accesul la coordonatele GPS și la informații despre sănătatea lor, locul de muncă sau venitul pe care îl obțin.
Interesant este faptul ca numai 31% dintre utilizatorii de Internet din România au declarat că au folosit date personale în mediul online. Suntem urmați de polonezi și bulgari (în jur de 50%). Media în UE este de 70%, iar cel mai mare procent se regăsește în Luxemburg (91%).
Observăm că în statele din Europa de Est, mai sărace, acest procent e mai mic. Una dintre explicații e oferită de Dan Demeter, Security Researcher la Kaspersky Lab, care atrage atenția că populația din această parte a continentului – și mai ales noi – stă foarte prost la capitolul plăți online.
Iar cum nu prea plătim cu cardul pentru cumpărăturile pe Internet, e normal faptul că și cantitatea de informații ”aruncate” în online e semnificativ mai mică.
"Majoritatea utilizatorilor din România au descoperit Internetul acum 10-15 ani și, din păcate, la noi încă nu există programe solide de educare a cetațenilor legate de publicarea online a datelor personale. Dacă ne uităm cu atenție la graficul acela, vedem că e format din 4 mari categorii, iar Marea Britanie e în top la 3 dintre ele. România, în schimb, este pe ultimul loc la plata online si la utilizarea cardului, ceea ce corespunde cu realitatea.
Românii nu s-au obișnuit încă să plătească online, preferă să achite cash la livrare, să cumpere din magazin direct și comande telefonic. Acest lucru înseamnă că sunt mai puține site-uri unde să introducă datele cardului sau alte date personale. În Marea Britanie, în schimb, oamenii plătesc aproape totul online – de la o comandă de mâncare, până la plata cu telefonul, deci nici măcar nu mai folosesc carduri”, spune Dan Demeter.
El crede că românii folosesc Internetul mai mult ca sursă de informare sau de divertisment, și nu pentru cumpărături, de aceea cifrele arată astfel.
”Utilizatorii nu au atât de multe conturi online pentru că nu folosesc așa multe servicii", mai punctează specialistul.
Pe smartphone-uri, cele mai frecvente probleme includ reclamele nedorite (51% dintre cei care au participat la sondak, comparativ cu 25% dintre utilizatorii care nu procedează astfel), probleme cu durata bateriei (41%, față de 17% dintre cei care nu publică informații personale), aplicații care funcționează pe dispozitiv fără consimțământul lor (19% versus 6%) și infectarea cu malware (14%, comparativ cu 4% dintre utilizatorii care fac publice informații personale).
Acest lucrui ilustrează legătura dintre distribuirea datelor către alte persoane și problemele dispozitivelor, cei care distribuie informații fiind mai expuși la o serie de probleme, în comparație cu cei care nu distribuie.
Mai mult, cercetarea arată aceeași corelație pentru utilizatorii care își lasă dispozitivele în grija altora – cum ar fi împrumutarea smartphone-urilor pentru o anumită perioadă de timp, lăsarea dispozitivelor neblocate în locuri publice, dezvăluirea codurilor PIN și așa mai departe.
Acești utilizatori sunt, de asemenea, mai predispuși să își piardă datele: de exemplu, mai mult de jumătate (65%) dintre cei care au folosit smartphone-ul în comun cu alte persoane, au pierdut date din el, comparativ cu 34% dintre cei care nu au procedat astfel.