Se caută şefi de fermă, dar nu se găsesc nici la 1.500 de euro pe lună
Înainte de 1989 era o aură în jurul înginerilor agronomi, eroii cei mai eroi ai muncii socialiste. Aura s-a spulberat după Revoluţie, când au fost făcute reîmproprietăririle. Puţine dintre fostele Cooperative Agricole de Producţie, care se întindeau pe mii de hectare, au supravieţuit , e adevărat, ciuntite, sub forma unor asociaţii agricole. Nu există statistici ofiaciale, dar se vehiculează că o treime din terenul arabil românesc este în prezent în posesia străinilor. Nu toţi inginerii agronomi din perioada comunistă mai lucrează. E nevoie de un schimb de generaţii, care nu poate fi făcut decamdată. Nu e cu cine.
Zeci de tineri candidau pentru un loc la agronomie înainte de 89. După 1990, interesul a scăzut treptat. La începutul anilor 2000, nici nu se ocupau locurile. Interesul a crescut după 2008, când au început să vină Fondurile Europene.
"Sunt specializări la care avem câte 3-4 tineri pe un loc. Cea mai mare concurenţă este la Agricultură, Horticultură, Medicină Veterinară, dar şi Cadastru. anul trecut, de exemplu, nu am mai organizat sesiune de admitere din toamnă, s-au ocupat toate lucrurile din vară", a declarat pentru Revista CARIERE profesorul Mircea Mihalache, prorector al USAMV.
L-am rugat pe profesor să ne explice de ce, în ciuda faptului că sunt studenţi, regăsim puţini dintre ei pe piaţa muncii.
"Pot să vă spun că majoritatea studenţilor noştri provin din mediul rural şi au familii care se ocupă cu agricultura. Vin la noi, învaţă şi apoi aplică în fermele proprii ceea ce au învăţat la şcoală. Acum este un interes crescut pentru Horticultură, pentru că Uniunea Europeană dă mai mulţi bani pentru înfiinţarea livezilor, de exemplu sau a serelor şi a creşterii ecologice a legumelor", ne-a mai explicat profesorul.
1.200 de absolveţi de Agronomie ies de pe băncile şcolii în fiecare an doar de la Bucureşti. Fermele nu se plâng că nu au însă din ce să aleagă, ci că nu au ce să aleagă.
„La momentul actual, piaţa input-urilor agricole, dacă vorbim despre poziţii de entry level şi chiar de middle management, oferă candidaţi mai degrabă din punct de vedere cantitativ, decât calitativ.
La nivel de top management, lucrurile arată mai bine; astfel de poziţii sunt ocupate, de regulă, de oameni care au o bună cunoaştere a pieţei şi o bună expertiză profesională. La acest nivel vorbim de un salariu lunar net care se situează între 8000 – 12 000 de euro şi de o serie de beneficii foarte atractive oferite de companie. De obicei, astfel de candidaţi nu sunt implicaţi într-un proces clasic de recrutare, ei sunt ‘vânaţi’ în piaţă de recrutori cu experienţă şi ajung să schimbe angajatorul prin proiecte de executive search/ head hunting”, a declarat pentru Revista CARIERE Laura Dan, Senior Consultant Professional Adecco Romania.
Potrivit lui Andrei Oprea, unul dintre fondatorii Agribusinessjob, cel mai mare salariu care a fost oferit prin internediul agentiei de recrutare în agricultură a fost de 15.000 de lei pe lună, pentru un job de top management.
Am vrut însă să vedem şi cât poate câştiga un şef de fermă. În jur de 1.500 de euro pe lună oferă angajatorii pentru un inginer cu o experienţă de trei-patru ani. Un salariu corect s-ar învârti în jurul sumei de 2.000 de euro, ne-a spus recrutorul. Acesta ne-a explicat că diferenţa dintre aşteptările salariale ale inginerilor şi ceea ce se oferă este unul dintre motivele pentru care se găsesc foarte greu oameni.
Un alt motiv pentru care nu sunt specialişti cu experienţă este acela că puţini dintre cei care se încumetă să lucreze efectiv după absolvirea studiilor rămân în branşă. Şi nici salariul nu este foarte motivant la început.
Salariul unui agronom debutant este de 1.500 – 2000 de lei net pe lună. Dar în mai puţin de cinci ani poate fi de cinci ori mai mare. "Tinerii nu îşi dau însă seama că, pe lângă salariu, în primii ani de muncă capată experienţa pe care nu au acumulat-o deloc la facultate. Şi dacă acceptă să muncească, o parte dintre ei renunţă la primul hop, la prima problemă, nu sunt obişnuiţi să meargă în mijlocul tarlalei şi să se murdărească de praf pe pantofi sau să fie transpiraţi", explică Andrei Oprea.
Andrei Oprea şi Marius Ogrezeanu au fondat Agribusinessjob din 2011. Ca să stimuleze tinerii să se angajeze au făcut chiar şi evenimente la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Craiova, dar lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Explicaţia lor este că tinerilor le lipseşte convingerea, pasiunea de a lucra în agricultură. Nici practică nu fac, pentru că „vara e mai bine la mare decât la câmp”.
L-am mai întrebat pe Andrei Oprea dacă nu cumva tinerii nu se înghesuie să fie şefi de fermă pentru că ar câştiga mai bine ca agenţi de vânzări pentru utilaje agricole. Ne-a confirmat faptul că un debutant poate câştiga în jur de 2000-2500 de RON net plus comision la vânzarea utilajelor. Dar utilajele nu se vând pe tot parcursul anului, iar vânzarea lor depinde, de exemplu, şi de calendarul sosirii banilor de la Uniunea Europeană. Pe când un şef de fermă are acelaşi salariu tot anul, de cele mai multe ori i se asigură locuinţă de serviciu, maşină, telefon şi alte beneficii.
Am vrut să aflăm şi părerea unui angajator. Karpaten Meat, companie multinaţională, are disponibil un job de şef de fermă pentru o persoană cu cel puţin trei ani experienţă.
Cel care va fi angajat trebuie să aibă studii superioare de specialitate agronomice, să cunoască limba germană și/sau engleză, să aibă cursuri de management şi abilități de conducere a unei echipe, să aibă disponibilitate la program prelungit şi carnet de conducere minimum categ. B.
Viitorul şef de fermă va avea drept atribuţii
• Planificarea, organizarea şi coordonarea activitatii de productie a fermei, pornind de la managementul culturilor, managementul utilajelor, managementul resurselor şi managementul angajaţilor care lucrează în producţia de culturi agricole
• Planificarea financiară și a producției pentru a menține progresul în ferme în parametrii bugetului
• Planificarea activităţilor pentru angajaţi, monitorizarea şi coorodnarea efectivului de angajaţi
• Recrutarea şi instruirea muncitorilor pentru întreţinerea culturilor agricole
• Completarea la zi a pontajelor pentru angajaţii din subordine şi predarea lor la dept. de resurse umane
• Verificarea statusului privind planul de lucru şi modul de îndeplinire a sarcinilor de lucru pentru angajaţii din subordine
• Coordonarea și supravegherea reparațiilor utilajelor, optimizarea costurilor cu reparaţiile.
Ce oferă compania: salariu motivant în funcție de performanțe, prime, zile suplimentare concediu odihnă și oportunități de dezvoltare personală și profesională, cât și traininguri.
29 de candidaţi au aplicat pentru jobul de la Karpaten Meat.
"Un sfert dintre ei renunţă când află că jobul este lângă Sibiu şi că trebuie să facă naveta, deşi dăm şi maşină de serviciu", spune Anca Cioragariu, Director de Resurse Umane la Karpaten Meat.
Multinaţionala are la Marpod, lângă Sibiu, o fermă cu 1000 de hectare de teren pe care cultivă furaje şi 4000 de vaci rasa Angus.
"E greu să identifici un candidat cu care să te aşezi la masă şi să discuţi. Am apelat şi la agenţii, dar degeaba. Am şi schimbat forma anunţului, ca să fim mai bine înţeleşi", adaugă Anca Ciorogariu.
"Un bun inginer agronom trebuie să facă partea de consultanţă tehnică pentru fermier şi să fie în acelaşi timp un om bun de vânzări, acesta este mix-ul pe care cele mai multe dintre companiile din agri îl caută. Fermierii investesc în continuare în tehnologie şi în agricultură, iar agricultura locală mai are mult potenţial de creştere", ne-a mai spus Laura Dan de la Adecco.
Atraşi de mirajul salariilor mari, tinerii se înscriu la agronomie, pentru că este o meserie "de viitor". Doar că salariile mari vin după câţiva ani de experienţă, de învăţare. Un efort pe care se pare că nu sunt dispuşi să îl facă, deşi este foarte ofertant să porneşti de la 1500-2000 RON pe lună şi să ajungi la 1.500-2.000 de euro în câţiva ani. De aceea, pentru moment, lipsa specialiştilor cu experienţă este acută.
„Păcat de pământul ăsta pe care-l avem!”, a concluzionat Andrei Oprea.