Semne bune anul are: scad o serie de costuri

Reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20% ar trebui să conducă la scăderea preţurilor cu 3,33%, dacă se transmite integral, potrivit Mediafax. De la 1 ianuarie, a scăzut de la 9% la 5% TVA pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste. Același nivel se va aplica şi pentru evenimentele sportive şi culturale, care până acum aveau impusă o cotă de 24%. TVA de 9% vor mai avea medicamentele, hotelurile, alimentele, restaurantele şi cateringul şi furnizarea de apă.

Noul Cod Fiscal elimină acciza pentru unele produse, cum ar fi cafeaua, blănurile şi iahturile, în timp ce pentru băuturile alcoolice acciza coboară cu aproximativ 30%. Acciza pentru carburanţi şi energia electrică rămâne la acelaşi nivel, dar cea pentru ţigarete va creşte, iar în cazul ţigărilor electronice va fi introdusă.

De asemenea, energia electrică s-a ieftinit de la 1 ianuarie. Preţul electricităţii la consumator va fi mai mic cu 5-6%, după reducerea tarifelor de distribuţie şi a bonusului de cogenerare. Şi preţul gazelor naturale se va reduce, dar abia de la mijlocul anului viitor, pentru consumatorii industriali, care vor plăti cu 5%-6% mai puţin. Pentru consumatorii casnici evoluţia depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

O modificare importantă din Codul Fiscal pentru anul 2016 vizează impozitul pe dividende, care va scădea de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente acestui an. Pentru microîntreprinderi a fost majorat plafonul de venituri impozabile în care trebuie să se încadreze, de la 65.000 de euro la 100.000 de euro. De asemenea, a fost introdus un sistem diferenţiat de cote de impozitare, între 1% şi 3%, pentru stimularea înfiinţării de locuri de muncă şi pentru o distribuire mai echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu salariaţi şi cele fără. Noile cote de impozitare, valabile de la 1 ianuarie, sunt de 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi (inclusiv), de 2% pentru cele cu un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.

Sunt însă și scumpiri și creșteri de taxe. Cea mai importantă se referă la impozitarea proprietăţilor. Autorităţile locale au mai multă libertate și pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice. De exemplu, impozitul datorat în 2015 pentru un apartament deţinut de o persoană fizică a fost de 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii. Din 2016, bugetul local va percepe un impozit diferenţiat, în funcţie de utilizarea construcţiei, respectiv pentru locuit, pentru activităţi economice sau mixt. Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

În cazul în care în locuinţă îşi desfăşoară activitatea o societate sau este sediu de PFA, rata de de impozitare este cuprinsă între 0,2% şi 1,3% din valoarea acesteia. Astfel, utilizarea în activităţi economice a locuinţei aduce o creştere a impozitului de cel puţin două ori şi de cel mult 13 ori. Creşterea impozitului în acest interval este condiţionată de o reevaluare a locuinţei în ultimii cinci ani. Dacă aceasta nu a avut loc, impozitul este stabilit la 2% din valoarea impozabilă. Pe lângă impozitele pentru locuinţe, autorităţile locale au în 2016 şi posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite.

Noul Cod Fiscal introduce obligaţii suplimentare şi pentru persoanele fizice autorizate (PFA), care vor achita obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie, de 10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, chiar dacă sunt şi salariate la un angajator. Totodată, dacă PFA vrea să beneficieze de pensia întreagă, trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului, de 15,8%, aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate. În Codul Fiscal aplicat până la finele acestui an, PFA nu avea aceste obligaţii, dacă era şi salariată.

Totodată, românii vor plăti mai mult pentru asigurările auto obligatorii. În decembrie, transportatorii rutieri au protestat în stradă și au cerut autorităţilor să intervină, susţinând că preţul poliţelor RCA ar fi putut creşte cu până la 400%. Ca urmare, reprezentanţii transportatorilor, ai companiilor de asigurări şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară au încheiat un protocol care limitează creşterea RCA la 50% faţă de nivelul din iunie 2015.