Stabileşte graniţe pentru sacrificiile pe care le vei face pentru jobul tău
Iar relocarea implicată de acceptarea unui nou job îţi poate deschide noi oportunităţi, dar îţi aduce şi dificultăţi în viaţa personală. Aşa că e important ca, în orice alegere pe care o faci în carieră, să te asiguri, înainte de a accepta noul rol, că înţelegi ce anume implică poziţia pe care ţi-o doreşti.
Oamenii intră în domenii profesionale foarte pretenţioase pentru a îndeplini obiective importante şi pentru a-şi construi o carieră, numai că toate costurile asociate acestor realizări pot duce la nefericire şi la epuizare. Faptul că munceşti constant sau eşti mereu disponibil pentru serviciu poate însemna că ai mai puţin timp pe care să-l dedici familiei, prietenilor sau ţie însuţi. Performanţele pe care le obţii ar putea avea de suferit dacă sacrificiile pe care le faci continuu duc la scăderea energiei şi creativităţii. În circa o treime din alegerile de carieră pe care le-am studiat, controlul sacrificiilor a fost o prioritate pentru oamenii respectivi, chiar dacă ei erau cu toţii foarte motivaţi şi au investit mult în carierele lor.
Unul dintre oamenii cu care am discutat, şi pe care o să-l numesc în acest articol Steve, punea în balanţă atât sacrificiile personale, cât şi cele profesionale, atunci când lua o decizie de carieră. Atunci când i s-a oferit o poziţie de CEO într-un alt oraş, a spus că va accepta oferta numai dacă nu va fi nevoit să se mute cu locuinţa şi familia. Avea copii la şcoală şi mulţi prieteni în oraşul în care locuia. Atunci când board-ul a fost de acord cu condiţia pe care a pus-o, a ştiut că va fi plecat de acasă aproape în fiecare zi a săptămânii. A acceptat jobul şi călătoriile pe care le implica fiindcă a crezut că va face faţă impactului pe care urmau să-l aibă asupra vieţii lui.
Steve a stabilit trei graniţe. Şi-a programat şedinţele în aşa fel încât să poată pleca de acasă luni dimineaţa (în loc de duminică seara) şi să se întoarcă vineri, înainte ca traficul de pe autostrăzi să atingă ora de vârf. S-a cazat la un hotel aproape de birou, unde şi-a lăsat hainele şi obiectele personale. Şi şi-a contactat familia în mod regulat: “Vorbesc cu soţia mea de două-trei ori pe zi. Cel puţin o dată la două zile, vorbesc cu fiecare din fiicele mele. Îi trimit fiecăreia dintre ele câte un mesaj pe mobil aproape în fiecare zi. M-am dat peste cap ca să ajung la toate zilele de naştere şi la evenimentele de la şcoala lor. Sunt departe de familia mea, dar mă străduiesc din greu să nu fiu depărtat de ei atunci când sunt plecat de acasă”.
Ca CEO, Steve are o flexibilitate neobişnuită, dar dacă şi deciziile pe care le iei tu în carieră ar include nişte sacrificii, imaginează-ţi ce-ar face Steve în locul tău şi întreabă-te dacă nu cumva poţi să faci şi tu ceva similar cu oferta de job care ţi-a fost făcută.
Oamenii care spun întotdeauna “da” la sacrificii îşi asumă de fapt nişte riscuri pe termen lung. Iar oamenii care refuză de fiecare dată îşi limitează oportunităţile. Dacă te gândeşti să intri într-un domeniu nou sau trebuie să iei în considerare o ofertă de job, cântăreşte bine toate sacrificiile pe care va trebui să le faci înainte de a face pasul.
Alfă care sunt cu adevărat cerinţele jobului. Întreabă-l pe angajatorul tău despre câte ore va trebui de fapt să lucrezi şi despre intensitatea cu care va trebui să munceşti. Ce anume le face necesare? Ideea e că s-ar putea să presupui că este necesar un anumit nivel de dedicare, iar în realitate să nu fie nevoie. De exemplu, consultanţii juniori din echipele mele de studiu presupuneau uneori că e obligatoriu să muncească până târziu. Dacă ar fi întrebat, ar fi aflat că depinde de situaţie.
Mai află dacă e nevoie să călătoreşti des în interes de serviciu şi, dacă e aşa, dacă este important să te deplasezi. Oamenii ale căror joburi implică multe deplasări presupun uneori că singurul mod în care-şi pot face treaba este să fie plecaţi de acasă aproape tot timpul. Ei nu-şi dau seama că uneori chiar pot să îşi organizeze programul de lucru, dosarele curente şi alte lucruri în aşa fel încât să poată lucra de la birou sau de acasă.
În cele din urmă, s-ar putea să nu fie necesar să te muţi cu locuinţa şi să îţi muţi şi familia. La fel ca Steve, s-ar putea ca şi alţi oameni să poată accepta o nouă poziţie cu un program de lucru flexibil, în loc să fie nevoiţi se relocheze.
Identifică-ţi graniţele. Pentru sacrificiile care contează cel mai mult pentru tine, imaginează-ţi nişte reguli generale care să-ţi guverneze comportamentul în cea mai mare parte din cazuri. Fii specific. De exemplu:
- Să particip la evenimentele importante de la şcoala la care învaţă copiii mei.
- Să ajung acasă la timp pentru cină (dar după aceea să fac ce trebuie ca să fiu la zi cu tot ce am de făcut pentru serviciu).
- Să ies cu soţul sau soţia în oraş la un restaurant, când e ziua sa de naştere.
- Să lucrez până târziu atunci când călătoresc în interes de serviciu, ca să îmi eliberez weekendurile.
- Să îmi stabilesc vacanţa cu mult timp înainte şi să îmi planific întregul program pe care-l voi avea până atunci în funcţie de perioada în care voi fi plecat în concediu.
Întreabă-i şi pe alţii care sunt graniţele lor personale. Gândeşte-te dacă vei reuşi doarcu graniţele pe care ţi le-ai stabilit pentru tine însuţi. Faptul că ţi-ai format propriile graniţe în privinţa sacrificiilor pe care eşti sau nu dispus să le faci te va ajuta şi în discutarea unei oferte cu un potenţial angajator.
Începe o discuţie cu potenţialul angajator. Atunci când angajatorii îţi fac o ofertă de job, ei vor să accepţi poziţia. Angajatorii se aşteaptă să evaluezi toate aspectele ofertei lor; aici sunt incluse şi intensitatea, numărul de ore pe care urmează să le dedici jobului, călătoriile în interes de serviciu şi, cu siguranţă, relocarea în alt oraş, dacă e implicată de job. Poate că “vă întâlniţi la mijloc”, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Steve. S-ar putea ca angajatorii să fie flexibili în privinţa anumitor aspecte ale situaţiei jobului, dar uneori nu sunt flexibili. Oricum, o discuţie deschisă pe tema asta va fi în interesul tău (şi adesea, şi în interesul lor).
În cele din urmă, decide dacă sacrificiile sunt acceptabile. Nu e uşor să-ţi construieşti o carieră de succes. Va trebui să faci unele sacrificii ca să-ţi îndeplineşti obiectivele de carieră şi să avansezi. Numai că anumite sacrificii s-ar putea să fie, pur şi simplu, inacceptabile. Cel mai adesea, decizia de a accepta un job sau de a intra într-un nou domeniu include şi răspunsul la întrebarea dacă beneficiile cântăresc mai greu decât costurile. Dacă înţelegi clar care sunt cu adevărat sacrificiile pe care trebuie să le faci şi dacă e posibil să stabileşti nişte graniţe rezonabile, te vei plasa în locul cel mai bun pentru a lua decizia.
Bill Barnett a condus biroul de strategie al firmei de consultanţă McKinsey & Company şi a predat strategii de carieră studenţilor de la universităţile Yale şi Rice. Acum aplică strategiile de business în domeniul carierei.