Stimularea sectorului creativ, o prioritate pentru România

Între 23 și 25 octombrie, Forumul Național al Industriilor Culturale și Creative din București a adus la un loc politicieni, investitori, educatori, antreprenori, dar și 400 de tineri artiști, muzicieni, arhitecți, designeri, publicitari sau profesioniști în industria audio-vizualului. Evenimentul a generat primul discurs public pe tema industriilor creative și culturale românești.

Concluzia generală, extrasă din prezentările reprezentanților Ministerului Economiei și experților europeni, scoate în evidență nevoia unei strategii naționale cu privire la exploatarea creativității autohtone, dar și a construirii unor formațiuni instituționale care să reprezinte interesele sectoarelor creative în fața autorităților publice.

Creativitatea = parte din strategia competitivității economice naționale

O primă măsură pentru susținerea industriilor creative este includerea acestora în strategia națională a competitivității economice, ce va fi publicată de Ministerul Economiei. ”Am inclus o parte importantă dedicată sectoarelor creative românești în strategia pentru competitivitatea economică românească care va fi publicată săptămâna viitoare. Acest domeniu este foarte important pentru dezvoltarea economică și are nevoie de sprijin din partea autorităților”, a declarat Adrian Ciocănea, Secretar de stat la Ministerul Economiei. Acesta a punctat, de asemenea, cele 3 priorități naționale cu privire la consolidarea sectorului: cartografierea comunităților creative românești, stabilirea unor criterii clare de finanțare pentru industriile creative și formarea unei instituții care să reprezinte vocea sectorului creativ și cultural în fața autorităților publice. Forumul a adus în prim plan două modele de agenții guvernamentele europene pentru susținerea creativității, care ar putea fi adaptate și în România: Hamburg Kreativ Gesellschaft – modelul german și Catalan Institute for Cultural Companies – modelul catalan.

O altă pistă importantă pentru creșterea impactului creativității la nivel național este dezvoltarea clusterelor creative și a polilor de competitivitate regională. Christina Leucuţa, Directorul Politicilor Industriale şi Mediului de Afaceri din Ministerul Economiei, a vorbit despre importanţa consolidării unor concentrări geografice de instituţii și companii interconectate în domenii creative (clustere) şi necesitatea afilierii acestora la organizații similare europene. În prezent, Cluj IT este cel mai important cluster creativ din România: acesta cuprinde 28 de companii din domeniul software, peste 3500 de angajați și un profit de peste 100 de milioane de euro generat din export.

Pentru a deveni un hub al creativității, Bucureștiul trebuie să-și consolideze infrastructura culturală/digitală

„Cât de orientată este România spre viitor? Răspunsul acestei întrebări va clarifica și disponibilitatea de a susține sau nu industriile creative. Bucureștiul are potențial să devină un hub regional al creativității în zona est-europeană dacă este sprijinit de infrastructură culturală potrivită: rețele, echipamente și spații de lucru care să permită valorificarea forțelor creative din zonă”, a declarat Andrew Senior, expert în economie creativă la UNESCO. Acesta a vorbit despre revoluția globală produsă de industriile culturale și creative – o revoluție alimentată de tehnologie și infrastructură comunicațională, bazată pe puterea rețelelor, dar înrădăcinată în tradiții și manifestări culturale. Marile hub-uri globale ale creativității, cum sunt New York și Londra, sunt caracterizate de reglementări clare în prinvinţa legilor de copyright, sisteme educaționale impecabile, noduri de transport puternice şi susţinere din partea administraţiei locale.

Un prim proiect de lege pentru susţinerea industriilor creative

Andreea Paul, Prim-vicepreşedintă PDL a prezentat în fața tinerilor prezenți la eveniment un proiect de lege dedicat industriilor creative românești. Acesta prevede adoptarea unei definiții și a unei clasificări reprezentative pentru industriile creative din România, alinierea codului CAEN românesc la cel european în ceea ce privește meseriile din domeniul industriilor creative; înființarea unui consiliu sectorial pentru industriile creative; crearea unui brand sectorial creativ. În cadrul aceluiași proiect de lege, doamna Paul a propus și câteva programe de sprijin pentru profesioniștii creativității, printre care programul „Stimularea Dezvoltării startup-urilor în Industrii creative” și programul „Scutire la impozitul pe profit în industriile creative”.

Bani pentru proiecte culturale și creative

„Sunt mulți pași de făcut pentru împrietenirea dintre sursele publice de finanțare publice și comunitățile creative”, a declarat Andreea Grecu, fondator al Asociaţiei Operatorilor Culturali din România. Aceasta a vorbit despre sursele publice de susținere a industriilor culturale și creative din România, printre care CNC (fond dedicat cinematografiei), AFCN (fond de sprijin pentru proiecte culturale și editoriale), dar și programul cadrul al Uniunii Europene dedicat industriilor culturale și creative. „Europa Creativă” va avea un buget de 1,8 de miliarde de euro și va intra în vigoare începând cu 2014.