Târguri de Mărţişor pentru iubitorii de artizanat
Expozanţii din curtea de la Muzeul Ţăranului — studenți, artiști, meșteșugari — folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.
Alături de participanții la târg se numără, ca în fiecare an, şi şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfășoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.
Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci şi alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
Târg cu tâlc…
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează până pe 8 martie 2016 târgul „De Mărţişor. Târg cu tâlc…”, eveniment aflat sub egida proiectului cultural „Anotimpuri la Muzeul Satului: Primăvara. Sărbătorile tinereţii”. Vizitatorii sunt poftiți să aleagă pentru cei dragi mărţişoare, atît tradiţionale, creaţie a meşterilor populari, cât şi mărțișoare realizate cu multă imaginaţie de artişti plastici.
Tradiţia vorbeşte despre mărţişorul confecţionat, în satele de odinioară, dintr-un şnur bicolor simbolizând înfruntarea dintre anotimpul friguros şi cel călduros, oferit şi purtat ca atare la 1 Martie sau despre mărţişorul de care se agăţa o monedă de aur sau argint pe care părinţii îl dăruiau copiilor, fete şi băieţi. El se purta la început legat la mână, iar mai târziu în piept sau la gât. Se credea că cei ce-l purtau erau, astfel, feriţi de boli şi de deochi, erau sănătoşi, bogaţi şi norocoşi.
Astăzi sărbătoarea Mărţişorului este legată de obiceiul dăruirii, la început de primavară, în luna ce-i poartă numele, a unui obiect artizanal prins de un şnur din două fire răsucite, colorate alb şi roşu ce se poartă agăţat în piept una sau mai multe zile de către fete şi femei.