Timpul liber la români. Preferinţe, aşteptări, consum

Studiul se adresează comunităţii profesioniştilor de marketing şi comunicare din România şi este o cercetare reprezentativă pentru populaţia adultă de 18-45 ani din mediul urban, cu acces la internet (din cele mai mari oraşe din ţară: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara), un set de informaţii relevante şi specifice, gândit să ghideze şi să inspire marketerii în deciziile care se referă la activităţile pe care le desfăşoară.

Cercetarea a fost realizată online şi a avut o componentă calitativă (monitorizare Facebook, IDIs şi jurnale) pentru a identifica cele mai relevante tipologii de oameni din perspectiva petrecerii timpului liber, cât şi una cantitativă pe un eşantion reprezentantiv la nivel naţional urban, cu acces la internet.

„Studiul şi-a propus să creioneze o hartă a modului în care românii îşi petrec timpul liber”

„Acest studiu şi-a propus să creioneze o hartă a modului în care românii îşi petrec timpul liber, din dorinţa de a identifica cele mai exploatate, respectiv neexplorate zone de asociere şi comunicare de către branduri şi de a le oferi acestora idei pentru platforme de activare eficiente. Ideea proiectului a venit de la observarea unui trend de aglomerare a „pieţei” de evenimente şi a opţiunilor de petrecere a timpului liber, pe de o parte, respectiv a implicării din ce în ce mai mari a brandurilor în viaţa socială a oamenilor”, a declarat Ioana Dogaru, consultant marketing şi comunicare pentru Smark.

În studiu sunt disponibile informaţii despre cum se raportează românii la timpul liber, cum şi-l petrec şi ce altceva şi-ar dori să facă, ce buget alocă activităţilor din timpul liber, cât sunt de mulţumiţi cu oferta de activităţi din oraşul lor, dar şi modul în care interacţionează cu brandurile în timpul liber şi cât de memorabile sunt aceste interacţiuni. Aceste informaţii oferă brandurilor posibilitatea de a identifică oportunităţile de comunicare cu publicul ţintă, atât din punct de vedere al celor mai eficiente canalele de comunicare, a modului în care acestea pot fi folosite, cât şi a teritoriilor de comunicare încă neexplorate, dar cu mare potenţial din punct de vedere al recepţionării mesajului transmis de către branduri.

Dacă etapa calitativă a studiului s-a concentrat pe identificarea tiplogiilor de oameni în funcţie de modul în care se raportează la petrecerea timpului liber şi la exemplificarea acestor activităţi, în partea cantitativă a cercetării accentul cade pe definirea şi cuantificarea timpului liber ca atare, precum şi în interacţiunea cu brandurile.

Câteva informaţii punctuale din raport:

• Românii au în medie aproximativ patru ore libere într-o zi lucrătoare şi aproximativ nouă ore într-o zi de weekend.
• Bugetul mediu lunar alocat pentru activitățile din timpul liber este de 350 de lei. În valoare absolută acesta este destul mic. El reprezintă, însă, aproximativ 22% din venitul mediu.
• Românii par să aibă o viaţă socială destul de restrânsă, preferând compania familiei atât în timpul liber din zilele lucrătoare, cât şi în cel din weekend.
• Sunt mai degrabă comozi, nu obişnuiesc să îşi organizeze timpul liber şi au o predilecţie spre activităţi sedentare – 80% preferă să îşi petreacă timpul liber dintr-o zi obişnuită în casă. Situaţia se inversează la sfârşitul săptămânii, când 76% dintre români preferă activităţile din afara casei.
• Românii se aşteaptă ca brandurile să fie prezente în activităţi comune (în oraş, activităţi în aer liber), dar îşi doresc şi ca acestea să îi scoată din cotidian: să organizeze şi să faciliteze accesul la evenimente culturale, sportive sau la petreceri, activităţi care nu fac parte din programul lor obişnuit.

Aceste informaţii sunt detaliate şi segmentate pe criterii demografice: vârstă, sex, venit, educaţie, raportul cuprinzând corelaţii relevante pentru eşantionul şi subiectul analizate. De asemenea, studiul a identificat brandurile cu cea mai pregnantă prezenţă în mintea publicului în timpul liber şi care sunt evenimentele şi activităţile cu care sunt asociate în general şi specific. Astfel, acesta include atitudini ale consumatorilor faţă de evenimentele organizate de branduri, ce tipuri de activităţi aşteaptă de la branduri comunităţile din cele mai mari zece oraşe ale României, precum şi cu ce tipuri de activităţi sunt asociate top 25 de branduri din România.

„Bătălia pe minutele de atenţie din mintea consumatorului este mai ascuţită decât oricând. Iar brandurile au nevoie să înţeleagă ce s-a schimbat în mintea consumatorului, care sunt mai nou priorităţile acestuia şi cum ar putea să-şi adapteze discursul şi acţiunile pentru a câştiga cât mai mult din timpul şi atenţia lui. Evident asta are foarte multă legătură cu modul în care îşi distribuie consumatorul atenţia în timpul liber, adică atunci când este disponibil, accesibil brandurilor şi acţiunilor de marketing. Am abordat această temă printr-o metodologie hibrid care ne-a permis să înţelegem în detaliu cum definesc românii timpul liber şi cum şi-ar dori să fie întâmpinat de branduri pentru a-şi petrece timpul liber împreună.”, a declarant SorelRadu, Owner eResearch.