Tot ce trebuie să știi despre utilizarea gadgeturilor personale la serviciu

Politica B.Y.O.D. (Bring Your Own Device) pe care o pot utiliza angajatorii este încă într-o fază incipientă, cel puțin la nivelul României. De principiu, B.Y.O.D. înseamnă faptul că angajatorul permite angajaților să aducă dispozitive mobile personale (laptop-uri, smartphone-uri, tablete) la locul lor de muncă, precum și de a utiliza aceste dispozitive pentru a avea acces la informații și aplicații de companie privilegiate.

Rapoartele realizate de companii la nivel intern, prin departamentele de HR (Human Resources), au indicat creșteri ale productivității angajaților odată cu implementarea politicii B.Y.O.D. Statisticile arată că se observă o creștere a moralului angajaților și o mai mare comoditate prin utilizarea propriilor dispozitive, acest lucru aducând companiei aspectul unui angajator flexibil și atractiv. Astfel, B.Y.O.D. poate fi chiar un mijloc de a atrage noi angajări, o mare parte dintre solicitanții de locuri de muncă văzând o organizație într-o lumină mai bună, în cazul în care aceasta acceptă lucrul cu dispozitivele proprii.

Contractul de împrumut de folosință, sau contractul de comodat este calea legală prin care se poate realiza acest lucru, reglementat prin dispozițiile art. 2146 și următoarele din Codul Civil.

Conform definiției legale, „împrumutul de folosință reprezintă acel contract cu titlu gratuit prin care o parte, numită comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte părți, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligația de a-l restitui după un anumit timp.”

Calitatea de comodant poate fi deținută de orice persoană căreia nu i s-a interzis prin lege sau contract să folosească bunul în cauză.

Art. 2148 din Codul Civil stabilește care sunt obligațiile care cad în sarcina comodatarului. Astfel, acesta trebuie să se îngrijească de bunul împrumutat asemenea unui bun proprietar. Comodatarul trebuie să folosească bunul potrivit destinației acestuia, care reiese din contract sau, în lipsă, în funcție de natura bunului. De asemenea, folosirea bunului de către un terț se va putea face numai cu aprobarea prealabilă a comodantului.

„Aceste prevederi ar lua ființă în contract fiind pur formale, având în vedere că utilizatorul ar fi chiar proprietarul bunului și, drept urmare, pot fi respectate mai ușor”, spune Raluca Comănescu, Partener în cadrul Societății Grecu și Asociații.

În ceea ce privește răspunderea comodatarului pentru eventualele daune sau chiar pentru pieirea bunului, în cazul în care acestea intervin drept urmare a utilizării normale a bunului și potrivit destinației acestuia, comodatarul nu poate fi răspunzător.

Totuși, dacă daunele sau pieirea bunului se produc în condițiile în care bunul nu este utilizat conform cu destinația acestuia, sau dacă se întârzie restituirea bunului, după data scadentă, comodatarul va fi obligat să răspundă pentru pieirea sau deteriorarea bunului, chiar dacă aceasta este rezultatul forței majore. Excepția de la acest caz există atunci când comodatarul dovedește faptul că bunul s-ar fi deteriorat, indiferent de destinația pentru care ar fi fost folosit, sau de momentul predării.

De asemenea, tot în domeniul pierii bunului ca urmare a intervenirii forței majore, art. 1250 din Codul Civil dispune faptul că va fi ținut să răspundă comodatarul, atunci când bunul împrumutat ar fi putut fi salvat, dacă ar fi folosit bunul propriu al comodatarului. Aceeași este situația oferită de legiuitor și în ipoteza în care, în caz de forță majoră, comodatarul, având de ales între a salva bunul propriu sau bunul împrumutat, decide să salveze bunul propriu.

Referitor la cheltuielile efectuate în legătură cu bunul împrumutat, comodatarul va suporta toate cheltuielile efectuate pentru a folosi bunul, chiar dacă o va face prin angajatul său, proprietarul bunului. Totuși, comodatarul va putea cere comodantului rambursarea cheltuielilor în legătură cu bunul, dar care nu au putut fi avute în vedere la momentul încheierii contractului, din motive obiective, în situația în care comodantul a fost înștiințat și nu s-a opus efectuării acestor cheltuieli sau atunci când, din cauza urgenței lucrărilor, acesta nu a putut fi înștiințat în timp util.

Pentru a putea aplica și înțelege corect această dispoziție legislativă, este imperios necesar să fie explicat care sunt cheltuielile necesare și care este natura juridică a acestora:

• Cheltuielile necesare sunt sume de bani necesare pentru conservarea unui lucru în însăși materialitatea sa. În alte cuvinte, cheltuielile sunt necesare atunci când, în lipsa efectuării lor, bunul în cauză va pieri.
• Comodatarul va trebui să restituie bunul la momentul stipulat în contract sau, în cazul în care un astfel de termen nu a fost stipulat, la momentul la care se va fi folosit de bun, potrivit contractului.
• În situația în care nu există un termen prevăzut și nici nu există stipulată întrebuințarea pentru care bunul a fost împrumutat, acesta va fi restituit la cererea comodatantului.
• Totodată, comodantul va avea posibilitatea de a solicita comodatarului restituirea bunului atunci când apare o nevoie urgentă și neprevăzută de bun, precum și atunci când comodatarul decedează sau când acesta își încalcă obligațiile.

Având în vedere aceste considerații juridice, aplicat pe situația B.Y.O.D., calitatea de comodant ar aparține angajatului care încheie un înscris sub semnătură privită cu societatea angajatoare, în calitate de comodatar, urmând ca anumite cheltuieli de întreținere pe care le-ar putea suferi angajatul, cu dispozitivul respectiv, să poată fi suportate de către angajator.

„De menționat este faptul că, pentru ca bunul respectiv să nu fie împrumutat spre folosință unui alt angajat al comodatarului și nu proprietarul dispozitivului, trebuie introdusă o clauză în contract prin care utilizatorul este însuși proprietarul, în calitatea sa de angajat”, mai spune Raluca Comănescu, avocat partener în cadrul Societății Grecu și Asociații.