Zvonuri, povesti, secrete la locul de munca
Intr-o prima etapa a discutiei, ar trebui mentionat faptul ca acest gen de comunicare nu se face numai pe cale orala, in pauzele de tigara sau de cafea sau in intalniri ocazionale pe holurile institutiei, ci si prin e-mail sau serviciul on-line (yahoo messenger, de exemplu). Poate din ce in ce mai des prin aceste ultime doua modalitati. Apoi, exista birouri sau persoane recunoscute ca fiind transmitatori perfecti pentru noutati si zvonuri. Se pare ca cei care plaseaza informatiile sunt mai degraba extrovertiti si au nevoie de contacte sociale. De asemenea, pot exista chiar adevarate trasee, cunoscute de toata lumea, ale informatiei. Asadar, daca iti doresti sa afli ultimele barfe, nu trebuie decat sa pui o intrebare acolo unde trebuie. In general, s-ar putea spune ca angajatii care circula cel mai mult prin cladire, care sunt legaturi functionale intre departamente si, in general, persoanele care au mai multe contacte directe in afara institutiei sunt cei mai in masura sa transmita informatia. Sa nu credem insa ca informatia ajunge la toata organizatia, desi se poate spune ca sunt mai multi cei care stiu decat cei care nu stiu. Aceasta pentru ca transmiterea informatiei se realizeaza si in functie de continutul sau (o noutate de natura tehnica, sa spunem, va fi transmisa numai celor interesati). De asemenea, nu este vorba de un circuit liniar, in care X ii comunica lui Y, care ii comunica lui Z. Mai degraba, doar o parte dintre cei care primesc informatia o transmit mai departe, fiind mai multi cei care stiu decat cei care spun.
Desi multi cred ca acest gen de circuit informal are efecte negative, incercand poate sa-l opreasca, ceea ce e aproape imposibil, exista totusi si efecte benefice. Acest gen de comunicare este dezirabil pentru o organizatie pentru ca mentine coeziunea membrilor sai, da culoare si dinamism mediului de munca, ii tine informati asupra chestiunilor importante din organizatie si, uneori, poate tine locul comunicarii oficiale. Mai mult, poate fi folosita ca o pretestare a unor schimbari organizationale preconizate, urmarindu-se reactia angajatilor si in ce masura sunt acestia pregatiti pentru schimbare.
Efecte negative ale comunicarii informale apar atunci cand faciliteaza transmiterea unor informatii neadevarate sau a unor interpretari gresite, a zvonurilor (care sunt convingeri neverificate), atunci cand permite manipularea informatiei in scopul obtinerii unor avantaje personale. Informatiile care circula pe canale informale sunt susceptibile de distorsiuni, mai mult sau mai putin severe, tocmai datorita contributiilor pe care si le aduce fiecare transmitator. Zvonurile sunt cele mai supuse distorsiunii, fie prin simplificare, fie prin complicare; detaliile nefamiliare, greu de memorat sunt excluse, in timp ce "picanteriile" sunt amplificate, imbogatite. Zvonurile se raspandesc mai repede atunci cand informatia este ambigua, cand continutul este important sau foarte credibil sau cand receptorul este anxios. Ar mai fi de adaugat faptul ca exista culturi organizationale sau structuri de management care incurajeaza modalitatile informale de comunicare.
In concluzie, nu uitati cum comunicati si cui, s-ar putea sa deveniti, fara sa stiti, parintele unui zvon.