Cum să-ți depășești limitele autoimpuse
Când ai verificat ultima oară dacă pilotul tău automat este corect setat? Ceea ce știi despre tine – de unde ai aflat și de ce crezi că este adevărat? Adevărul este că bucuria de a trăi, încrederea în tine și valoarea ta sunt înnăscute și de nimic condiționate.
ACVARIUL E LIMITAT, OCEANUL E BOGAT
În cartea sa, The Book of Awakening (Cartea trezirii), Mark Nepo scrie:
„S-a întâmplat ceva ciudat. Robert a umplut cada ca să pună acolo peștii, în timp ce le curăța acvariul. După ce a frecat bine-bine micii pereți ai oceanului imaginar, Robert s-a dus să aducă peștii înapoi.
Și a descoperit cu uimire că, deși aveau o cadă întreagă la dispoziție, toți peștii înotau împreună într-un spațiu la fel de mic ca acvariul. Nimic nu-i oprea să înoate liber! De ce nu se avântau mai departe? În cel fel îi dezvățase acvariul să înoate natural, ca în ocean?
Priveam amândoi peștii, în tăcere. Acel moment remarcabil ne-a rămas mult timp în minte. Nu ne ieșeau din minte peștisorii aceia, care nu reușeau să înoate decât într-un spațiu delimitat. Acum priveam lumea având acel acvariu în minte. În fiecare zi ne întrebam: „În ce fel suntem ca ei?”, „În ce fel nu ieșim din spațiul pe care ni l-am delimitat?”, ”În câte feluri ne restrângem, ca să nu simțim cum ne apasă limitele pe care singuri ni le impunem?”
Acvariul și peștii m-au făcut să mă gândesc la cum suntem noi crescuți – acasă și la școală. La cum ni s-a spus că anumite slujbe sunt inacceptabile, iar altele sunt de neatins. M-am gândit la cum ni se spunea să ne purtăm într-un anumit fel și că numai lucrurile practice sunt posibile și la cum eram preveniți, fără încetare, că în afara acvariului nostru de valori viața este riscantă și periculoasă.
Mi-am dat seama cât de insistent am fost învățați să ne fie frică să trăim în afara acvariului. Tată fiind, Robert a început să se întrebe dacă își pregătea copii pentru viața într-un acvariu sau pentru a trăi liberi, în lumea largă.
Acum, la jumătatea vieții, mă întreb dacă nu cumva spontaneitatea, bunătatea și curiozitatea nu sunt abilități înnăscute de a trăi, la fel de natural cum înoată peștii în ocean. De fiecare dată când ezit să fac ceva neplanificat sau neașteptat, când ezit să întind o mână de ajutor sau ezit să aflu lucruri despre care acum nu știu nimic; de fiecare dată când nu-mi ascult impulsul de a ieși în ploaie sau când nu te sun ca să-ți spun că te iubesc mă întreb: “oare mă întorc din drum, ca peștele care știe să fie în siguranță numai dacă înoată într-un colț de cadă?”
Bucuria de a trăi și încrederea în sine sunt înnăscute. Ne dezvățăm de ele învățând de la ceilalți (părinți, profesori, colegi) cine cred ei că suntem și, mai ales, cine cred ei că ar trebui să fim. Astfel, adeseori ajungem să credem despre noi înșine și lucruri care ne limitează potențialul. Și, mai ales, ajungem să ne îndoim de noi înșine și să credem că valoarea noastră este condiționată și exterioară nouă. Uităm că valoarea noastră este înnăscută și intrinsecă.
„Singurele limite pe care le ai sunt limitele în care crezi”, după cum bine spune Wayne Dyer. În plus, odată ce ajungi să crezi ceva (fie că este vorba despre credințe despre tine însuți, despre ceilalți, despre credințe politice sau spirituale) mintea ta va filtra dovezile contrare. De exemplu, dacă un om crede despre sine că este neinteligent, atunci dacă ia 9 examene și pică unul, numai examenul picat va conta, iar el se va folosi de asta pentru a-și reconsolida credința că este neinteligent. Dovezile de care avem nevoie pentru a ne schimba credințele trebuie să fie mult mai convingătoare decât cele pe care le folosim pentru a ne forma credințele.
Credințele noastre funcționează ca setările unui pilot automat, așa că e nevoie să avem grijă să fie corecte.
CUM ÎȚI CORECTEZI CREDINȚELE
Află care sunt credințele care te limitează. Ca să-ți poți schimba credințele dăunătoare, trebuie să știi care sunt. Fă o listă cu gândurile și credințele care te țin prizonier, ca într-un acvariu.
Fii atent la ce „se spune”. „Se spune” că asta e bine și că asta e rău, „se spune” că asta se poate și asta nu se poate, mi „se spune” că sunt așa și că nu pot asta. „Se spune” are o putere pe care nu o merită.
Fii foarte atent la ce „îți spui”. Ce crezi despre tine și cu ce cuvinte îți vorbești? Poți să faci un lucru sau poate nu poți să-l faci. Dar te iubești și te respecți chiar și dacă nu poți? Dacă cel mai bun prieten ar gândi despre sine cum gândești tu despre tine, ai crede că face bine? Celui mai bun prieten i-ai vorbi vreodată cum îți vorbești ție și ai gândi despre el cum gândești despre tine?
Înconjoară-te de oameni care știu să viseze. Lasă-te inspirat de oameni care știu să fie încrezători și care știu să spere. Gândurile pozitive generează acțiuni pozitive, care conduc la rezultate pozitive. Hrănește-te cu puterea care vine din încredere și speranță. Nu-ți sacrifica visele pe altarul temerilor.
Acționează! Orice drum începe cu primul pas. Trecând la treabă afli ce merge, ce nu merge, ce ai de făcut pentru a înlătura obstacolele și ce ai de făcut pentru a-ți împlini visele. Pentru că este clarificatoare, acțiunea este motivantă. Spre deosebire de problemele imaginate, problemele reale și concrete pot fi abordate și gestionate, iar reușitele ne spulberă miturile și ne dau forță și încredere.
Continuă să crești. Dezvoltă-te conștient. Citește, mergi la cursuri, studiază, învață din ce trăiești tu și din ce trăiesc ceilalți. A fi mulțumit de tine nu înseamnă a fi resemnat.
Fii la cârma vieții tale. Alege direcția în care vrei să te dezvolți. Busola este bucuria – bucuria ta, nu a altora. Numai inima ta știe ce dă sens vieții tale.
Așază-te la butoanele pilotului tău automat. Verifică-i setările regulat, ca să te asiguri că sunt corect făcute și nevirusate.
Învățămintele celorlalți, filtrează-le prin iubire de sine. Numai învățămintele iubitoare sunt de valoare.
Surse:
The Book of Awakening – Mark Nepo
How to overcome your own limits