Automatizarea vine peste noi. Ce meserii vor rezista în viitor

Cea mai aprigă concurenţă pe piaţa muncii vor fi roboţii şi doar cei care au profesii creative le vor rezista. În parteneriat cu universitatea Oxford, Nesta a vrut să afle ce meserii vor rezista în viitor şi a realizat studiul numit Creativitate vs Roboţi. Economia creativă şi viitorul locurilor de muncă.

Experţii se bazează pe două precedente rapoarte publicate încă din 2013 de cercetătorii americani Frey şi Osborne. Aceştia au concluzionat că, în 2010, 47% dintre meseriile din SUA şi 35% din meseriile din Marea Britanie erau considerate ameninţate de automatizare în următoarele două decade. Cele mai vulnerabile sectoare erau cele ale transporturilor, logisticii, manufacturii, construcţiilor, administraţiei sau vânzărilor.

Plecând de la aceste concluzii, Nesta a considerat că aspectul creativ al unei meserii este cea mai bună protecţie în faţa dispariţiei. Prin acest lucru, think tank-ul înţelege folosirea imaginaţiei sau a ideilor originale pentru a crea ceva, dar şi folosirea, în permanenţă, a unor sarcini nerutiniere şi recurgerea la inteligenţa socială. Digitalizarea economiei aduce cu ea şanse puternice de a creşte cererea de competenţe creative, se arată în raport.

Nesta le recomandă politicienilor de pe tot globul să ajute salariaţii ale căror competenţe vor deveni depăşite să facă tranziţia spre asemenea meserii. În prezent, profesiile foarte creative din Marea Britanie reprezintă 24% din locurile de muncă din Marea Britanie şi 21% dintre cele din Statele Unite. Acestea sunt prezente în sectoarele educaţiei, informaticii, managementului, artei, ingineriei, ştiinţelor şi media. Iată o listă parţială a meseriilor de viitor recomandate de think tank-ul britanic.

– artişti, realizatori, coregrafi, muzicieni, dansatori, actori;

– traducători şi interpreţi;

– programatori, web-designeri;

– cercetători în ştiinţe naturale sau în ştiinţe sociale;

– manageri, directori de vânzări;

– arhitecţi;

– jurnalişti, prezentatori, specialişti în relaţii publice.

Nu vă gândiţi totuşi că aceste meserii sunt o garanţie a stabilităţii. O parte dintre atribuţiile acestora alunecă în sfera automatizării. De exemplu, în muzică sau arhitectură, roboţii asistă din ce în ce mai mult oamenii. Chiar dacă s-a schimbat conţinutul muncii, în răspuns la progesul tehnic, dimensiunea creativă nu a fost atinsă.

Printre meseriile cele mai ameniţare de robotizare sunt: personalul administrativ, operatorii telefonici, bibliotecarii, agricultorii, tăietorii de lemne, vânzătorii, minerii, personalul din industria hotelieră sau barmanii. Algoritmi din ce în ce mai puternici permit maşinilor să realizeze sarcini cognitive din ce în ce mai complexe. De exemplu, cine se gândea cu 20 de ani în urmă că vor exista maşini care se conduc singure?