Cum transformăm stresul de la birou în evoluție profesională

Putem oare să transformăm stresul negativ (distresul) în evoluție și nu în boală? Sigur că putem. Trebuie doar să fim mai atenți la ceea ce ni se întâmplă.

În primul rând e bine să identificăm care sunt semnalele pe care corpul nostru ni le transmite atunci când se confruntă cu starea de stres. Iată câteva dintre posibilele semnale pe care le putem resimți: insomnii, dureri cervicale, dureri musculare, dureri abdominale, oboseală fizică nejustificată, lipsa de concentrare, ostilitate față de mediul obișnuit în care trăim, față de colegi și familie etc.

Odată ce am identificat și înțeles modul în care ne afectează stresul, putem să trecem la pasul doi: să facem o listă cu toți factorii stresanți pentru noi. Și aici, studiile au extras cei mai întâlniți factori stresanți în mediul profesional: ambiguitatea rolului pe care îl avem în organizație (o fișă de post ambiguă), relațiile interpersonale, nesiguranța locului de muncă, termenele limită, managerul (relația cu managerul), delegarea defectuoasă și, nu de puține ori, triunghiul eu-job- famile.

Dacă am trecut de primii doi pași, este timpul să mergem mai departe – să transformăm stresul într-un argument pentru dezvoltarea noastră profesională.

Înainte de a pleca de la birou, ar fi bine să ne rezervăm 10 minute pentru a răspunde la câteva întrebări:

Ce am făcut azi?

Răspunsul la această întrebare poate fi foarte ușor obținut dacă ne uităm la To Do List-ul pe care l-am avut de rezolvat. Dacă ne-au rămas task-uri nerezolvate, ideal ar fi să ne facem repede un plan pentru ele. Repede, pentru că altfel se vor transforma în stres.

Cine sau ce ne-a stresat astăzi?

În acest caz, ar trebui să ne gândim la interacțiunile pe care le-am avut cu oamenii și mai ales la momentele în care corpul nostru ne-a semnalizat unul, două sau mai multe dintre semnalele precizate la pasul unu (nervozitate, irascibilitate, dureri de cap, dureri de stomac…). După ce am identificat exact momentele în care ne-am simțit stresați, putem răspunde la următoarea întrebare:

Ce putem face mâine pentru a nu repeta experiența stresantă?

În această situație, este de preferat să ne orientăm către soluțiile de lungă durată, altfel nu vom identifica decât soluții punctuale care, de cele mai multe ori, se pot aplica o singură data sau de maximum două ori. Da, astăzi ne-a stresat managerul, iar cea mai rapidă și mai la îndemână soluție pentru a scăpa de starea de tensiune este de a încerca să avem cât mai puțin de-a face cu el, cu șeful. Și funcționează, pentru moment! Dar până când credeți că-l putem evită pe manager?…

Putem, însă, evolua dacă abordăm cu seriozitate și maximă sinceritate această etapă. Toate soluțiile pe care le vom găsi și implementa reprezintă trepte pe care le vom urca în dezvoltarea noastră. Putem deveni mai răbdători, mai asertivi, mai organizați, mai buni. Important este să ne aplecăm asupra soluțiilor.

Există și situații în care schimbarea nu depinde de noi 100%.

Atunci avem tendința să aruncăm vina în curtea celorlalți sau să lăsăm totul în responsabilitatea timpului. Le vindecă el pe toate!… Hmmm. Înainte să facem asta, să mai răspundem, vă rog, la o întrebare:
Schimbarea situației stresante este sau nu în controlul nostru?

Dacă răspunsul este DA, atunci nu ne mai rămâne de făcut decât să punem în aplicare planul de îmbunătățire. Dacă răspunsul este NU, mai avem totuși o soluție – să pregătim un feedback constructiv pe care să-l prezentăm oamenilor care au creat și care controlează situația respectivă.

Pentru că planul de mai sus să se transforme într-o metodă reală de dezvoltare personală mai sunt două condiții de îndeplinit: să trecem prin pașii prezentați mai sus și, foarte important, – să fim sinceri cu noi înșine. Cât putem de sinceri.

Alexandru Bușilă, trainer & Senior Partner HPDI, este licențiat în sociologie și psihologie și deține un Master în Terapia Cognitiv Comportamentală. După ce a devenit trainer autorizat ANC (Autoritatea Naţională pentru Calificări), și-a început cariera de trainer în teambuildinguri și a continuat să-și depășească zona de confort, înrolându-se în meseria de consultant în domeniul resurselor umane. Subiectele abordate de Alexandru în training-urile sale sunt Time Management, Change Management, Stress Management, Managementul prin obiective, Comunicare asertivă și Inteligența Emoțională. Cariera de trainer a mers mână-n mână cu cea de terapeut. În această direcție, Alexandru a alocat peste 300 de ore de dezvoltare personală (terapie cognitiv comportamentală).