Daniel Kearvell: Bunătatea este o valoare ”out of the box”, în ambele sensuri
Mă fascinează serialul „Povestea noastră”, difuzat de National Geographic. Și vocea lui Morgan Freeman, actorul cu voce de Dumnezeu care călătorește de la un capăt la altul de lume în căutarea firului roșu care ne unește. Război și pace, violență și armonie, conflict și reconciliere, bunătate și răutate, inovație și tradiție, globalizare și particularizare, tehnologie și reîntoarcere la natură, toate sunt stări pe care le experimentăm alternativ sau simultan.
Ce ne apropie și ce ne dezbină? Ce ne unește și ce ne destramă? Cultura a căpătat atât de multe forme și fațete, dar care rămân totuși forțele fundamentale care țin oamenii laolaltă și ce anume definește umanitatea comună care ne animă și ne motivează?
Întâmplător sau nu, aceeași voce de narator de excepție mi-a adus aminte de rolul interpretat în Evan Almighty, când în postura de cel mai înțelept, blând, și plin de umor Dumnezeu, Morgan Freeman dă răspuns la una dintre marile întrebări care frământă omenirea: „CUM SCHIMB EU LUMEA?” PRIN FIECARE GEST SPONTAN DE BUNĂTATE.
Nu știu un îndemn mai concis, mai relevant, mai la îndemână. Dacă mai sunt sceptici care cred că bunătatea e un concept prăfuit și nelalocul lui în această lume ne-bună, le dau dreptate și îi invit să facă un exercițiu: să înlocuiască „rău” cu „nebun” și să să facă gesturi mici, dezinteresate care pot înclina balanța înspre „bun”.
De aici am pornit în dezbaterea noastră, punând cap la cap opinii ale unor manageri, antreprenori, coach, formatori de opinie, traineri care pun la baza muncii lor temelia bunătății.
Următorul invitat este Daniel Kearvell, CEO DHL. Este britanic și locuiește de șapte ani în România, îndrăgostit fiind de meleagurile românești. Și-a descoperit pasiunea pentru scris acum doi ani, când a publicat prima carte pentru copii, Maya the Mouse. Recent a revenit cu cea de-a doua poveste din seria caritabilă „Stories out of the Box”, Sophia the Starfish, povestea unei stele de mare care își dorește să fie acceptată de celelalte viețuitoare marine care o resping pentru că este diferită de ele.
Sophia este o carte inspirată de poveștile de seară spuse celor două fiice ale sale – Maya și Sophia. Banii strânși din vânzarea volumului vor ajunge la Te Aud România, o organizație non-guvernamentală care are în grijă peste 2000 de copii din medii defavorizate. De aceea l-am provocat la o discuție despre bunătate.
„Bunătatea este o valoare «out of the box», în ambele sensuri. În poveștile pe care le-am scris, vedem impactul lipsei de bunătate și al ostilității asupra personajelor principale. Într-un sens metaforic, bunătatea pură nu este o valoare care ni se cuvine pur și simplu, ca o calitate dobândită la cerere, «de pe raft». E o stare care necesită un efort susținut, un exercițiu constant, și este ajustată înțelesurilor și nevoilor fiecărei persoane căreia i se adresează. Ca părinți, cred cu putere că toți avem în noi capacitatea și responsabilitatea de a le oferi copiilor cât mai mult și mai generos din timpul nostru. De altfel, una dintre frazele mele preferate, la job, dar și în afara acestuia, este ca în interacțiunea cu alți oameni – colegi, prieteni și cel mai important, copii – este «oferă cu generozitate din timpul tău».
Când interacționezi cu cineva, concentrează-ți toată atenția în acea interacțiune, nu te risipi și în alte direcții impuse de multitasking-ul cotidian. Cred că acest detaliu, minor doar în aparență, este o formă de bunătate, de considerație – caracteristici pozitive pe care atât liderii cât și oamenii obișnuiți ar trebui să le adopte. Felul în care copiii sunt distrași și captați de gadgeturi, din cauza eficienței acestora de a le combate plictiseala și nervozitatea, ne provoacă zilnic abilitatea de a crea timp de calitate împreună cu copiii noștri care să nu aibă vreo legătură cu nici un device electronic. În altă ordine de idei, cred că acei dintre noi care dețin poziții privilegiate au obligația de a întoarce ceva înapoi comunității din care fac parte, într-o formă sau alta, în funcție de ceea ce li se potrivește mai bine.
Ca persoană care are norocul să fi lucrat, locuit și călătorit în diverse locuri ale lumii, îmi dau seama că suntem conduși de țeluri comune în viață, iar diferențele sunt mult mai mici decât ne imaginăm. Cred că înțelegerea reciprocă și respectul pot dărâma barierele din calea prosperității – din punct de vedere economic, social, etic. Acceptarea, includerea, răbdarea, recunoașterea și celebrarea diversității sunt câteva dintre cele mai apropiate valori personale și pe care încerc să le promovez și în cărțile mele. Ceea ce aduce oamenii împreună e dorința comună de prosperitate, fericire, siguranță.
Cred că prin toleranță și includere putem netezi calea către aceste țeluri. Lucrul acesta l-am aflat și din discuțiile pe care le provoacă poveștile din carte în rândul copiilor. Cele mai relevante și interesante sunt cele care explorează ideea de diferență și diversitate și cum ne pot ajuta acestea pe calea devenirii noastre.”
Citește și:
Madi Rădulescu: Bunătatea e în relație directă cu performanța (II)
Harry Meintassis: Există o corelație pozitivă între caracter și performanță în business (III)
Viorel Panaite: Oamenii buni au o etică înaltă (IV)
Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu: Binomul de bunătate (V)
Cristina Rusu: Oamenii cei mai buni și generoși sunt și cei care au cel mai puțin (VI)
Articol preluat din numărul 259 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.