Înainte de a te vinde, defineşte-ţi identitatea

Cumpărăm produse pentru ceea ce scrie pe etichetă. În aceeași logică, judecăm, relaționăm și vorbim despre oameni în funcție de etichetele pe care le au: calități, reputație, asocieri, comportamente, chiar și porecle.

Jeff Bezos, fondatorul binecunoscutului site Amazon, definea brandul personal ca fiind „ceea ce se spune despre noi când nu suntem de față”. Invariabil, toată lumea vorbește despre toată lumea. Provocarea nu este să o oprim să vorbească, ci să o facem să spună ceea ce vrem noi.

Dar, mai întâi de toate, o temă pentru acasă: cât de bine știm să ne definim pe noi înșine, astfel încât să conturăm și percepția celorlalți în mod corespunzător? Înainte de planificare, bugetare și acțiune, brandingul personal înseamnă introspecție. Un timp petrecut cu noi înșine, de gândire și clarificare a propriei personalități, de conștientizare pragmatică a calităților și defectelor pe care apoi să le sintetizăm într-un concept-umbrelă, o auto-definiție.

Citeşte şi Succesul e al celor care nu se dau bătuţi

Despre ce sunt eu?, Care sunt valorile, principiile mele?, Ce știu să fac bine?, Care este valoarea mea pentru ceilalți?, Cu ce sunt eu diferit/ă de alții, ce aduc în plus?, Care este povestea mea? Care este destinația mea? Sunt acțiunile mele conforme cu această destinație? Cu valorile și calitățile mele? Cu povestea mea? Și dacă nu, ce trebuie să fac ca să reintru „în grafic”?…

Luate pe rând, astfel de întrebări simplifică lucrurile. Unele răspunsuri se vor dovedi ușoare. Acolo unde răspunsurile vin mai greu, introspecția se adâncește. Puțin câte puțin, ne sedimentăm și structurăm personalitatea, identificăm esența, UNICITATEA, ne definim brandul. Într-un cuvânt sau în mai multe cuvinte, într-o propoziție, printr-o imagine sau printr-un concept care reflectă persoana noastră. Indiferent de formă, această definiție devine mesajul central al acțiunilor și evoluției noastre personale, eticheta cu care ne prezentăm în lume și pe care lumea ar trebui să o recunoască.

A doua temă de lucru va fi validarea etichetei noastre cu ceilalți. Cât din ce știm, credem sau spunem despre noi corespunde cu percepția oamenilor care ne cunosc? Oameni cu care lucrăm, socializăm sau interacționăm în mod constant ori indirect, pe diverse canale? 80%? 30%? 100%? Sau poate deloc?

Și, dacă răspunsul la această întrebare nu ne mulțumește, care ar fi pasul următor? Cum arată acel plan structurat, cu acțiuni și obiective, care să mă ducă din punctul A în punctul B – punctul în care converg auto-definiția mea și percepția celorlalți despre mine?