O întrebare la care puțini se gândesc: Când are nevoie un medic, pentru prima dată, de un avocat?

Prin urmare, când are nevoie un medic pentru prima dată de un avocat? “Răspunsul poate fi unul simplu: încă de la începutul carierei este nevoie de expertiza unui avocat. Acesta îl poate sfătui înainte de orice cu privire la cadrul optim, customizat în funcţie de aspiraţiile şi nevoile sale, în care îşi va exercita profesia. În primul rând, trebuie să te decizi CUM vrei să îţi exerciţi profesia de medic. Dacă vrei să profesezi în formă salarială, este mai simplu. Te duci şi te angajezi într-o clinică sau într-un spital. Dacă vrei însă să îţi exerciţi profesia într-o formă independenţa, atunci trebuie să te gândeşti că ai la îndemână mai multe forme de exercitare”, spune avocata Cătălina Bordianu Calangiu.

Opțiuni pentru activitate

Avocata subliniază, de asemenea, că prima opţiune ar fi un SRL medical, care reprezintă o societate cu obiect de activitate medical. “Aceasta ţi se potriveşte cel mai bine dacă ai activitate restrânsă, îţi permite să creşti natural dacă şi când vrei. Are nişte pereţi flexibili şi îţi permite să construieşti pe ea. O astfel de societate îţi permite să îţi desfăşori activitatea medicală la terţe persoane, care pot fi clinici, spitale private sau de stat, îţi permite să facturezi şi să îşi desfăşori activitatea în alte structuri deja autorizate şi avizate”.
A doua opţiune este cabinetul medical individual. “Dar are marele impediment că presupune autorizarea şi avizarea de la Colegiul Medicilor şi Direcţia de Sănătate Publică. Aşadar, nu pot avea cabinete medicale individuale decât medicii care au un spaţiu adecvat obiectului de activitate desfăşurării activităţii medicale, îşi achiziţionează toate echipamentele necesare şi deţin infrastructură pe care o implică medicina. Autorizarea şi avizarea implică verificări reale din partea Colegiului Medicilor şi Direcţiei de Sănătate Publică, care vor verifica dotarea minimă obligatorie şi funcţionalitatea spaţiului. Un cabinet medical individual implică o investiţie semnificativă, pe care nu mulţi medici debutanţi şi-o permit”.
Mai există o variantă, despre care nu foarte multă lume are ştiinţă, după cum afirmă Cătălina Bordianu Calangiu. Poţi să îţi înfiinţezi un ONG, o organizaţie non-guvernamentală, în cadrul căreia să autorizezi şi să avizezi un cabinet medical individual şi să prestezi activităţi medicale cu caracter social. “Cei care doresc să acceseze linii de finanţare europeană pentru dotarea cabinetelor medicale, această este o varianta la îndemână. Un debutant are nevoie de orice sprijin şi este ideal să începi cu un ajutor financiar şi apoi să îţi desfăşori activitatea pe o structura deja finanţată” .

După ce ţi-ai autorizat modalitatea în care vei profesa, începe desfăşurarea efectivă a activităţii care începe în toate cazurile cu un Contract de Prestări Servicii de Contabilitate. “Un contabil care să îţi ţină evidenţă financiar-contabila a activităţii este deosebit de important. Orice medic trebuie să cunoască ce obligaţii are contabilul faţă de acesta, ce drepturi ai tu faţă de contabil şi limitele lor, în aşa fel încât, în momentul în care apare un incident sau un control, fiecare parte să ştie ce are de prezentat şi care este limita răspunderii fiecăruia”.

Protecţia informaţiei

Specialiștii în domeniu sunt de părere că activitatea medicală a devenit extrem de complexă şi încep să se proceseze informaţii compleze, nu numai CNP (codul numeric personal) şi informaţiile de pe o carte de identitate. “Se fac fotografii care se folosesc ulterior, fie în scop academic sau pentru publicitate, astfel încât, pentru a fi protejat că vehiculezi genul acesta de informaţii, este recomandat să te înregistrezi că operator de date cu caracter personal şi să ai acordul persoanei în cauza. “Mare atenţie la colaboratorii pe care îi iei că medic. Va trebui să lucrezi cu asistente medicale, medici colaboratori, iar uzual este să îi angajezi cu contract individual de muncă. Sigur că, din considerente fiscale, există alternative la contractul individual de muncă. în funcţie de natură specialităţii, de complexitatea afacerii”. De asemenea, toate aceste relaţii de muncă, fie că sunt în baza unor contracte de muncă, fie că sunt în baza unui contract de prestări servicii, implică incidente în derularea lor.
“De preferat este că acestea să fie rezolvate amiabil. Din acest considerent trebuie să existe o serie de proceduri interne, un regulament de ordinte internă, ghiduri de bune practici, prin raportare la care să identifici dacă o fapta a unui colaborator poate să-i antreneze în vreun fel răspunderea. În afara unui cadru foarte bine reglementat la nivelul societăţii, este foarte greu să te adresezi ulterior instanţei de judecată şi să reclami că o anumită conduită a fost necorespunzătoare“, mai subliniază Cătălina Bordianu Calangiu.
“În concluzie, încurajez orice medic antreprenor să îşi construiască o relaţie de încredere şi stabilă cu un avocat, deoarece, chiar dacă la o prima vedere lucrurile ar părea facile, în realitate domeniul de activitate este deosebit de complex, implică foarte multe informaţii juridice şi de ordin tehnic, iar exactitatea şi reacţia corectă şi imediată, fac diferenţa. Ca în orice domeniu, de altfel!”.

Cătălina Bordianu-Calangiu este avocat definitiv în cadrul Baroului București din anul 2007, titulară a unui Master în Drept Internațional și Comunitar. A lucrat 3 ani în cadrul Ministerului Justiției, în domeniul afacerilor europene, al programelor cu finanțare nerambursabilă și al cooperării internaționale, în problematica luptei împotriva corupției. Este membră a mai multor Asociații și Organizații, printre care și Asociația Româna de Drept pentru Dezvoltare – IDLO Alumni, ca absolventă a cursului DLC – Development Legal Course 2006, Roma.