Tinerii români nu mai stau opt ore la birou și devin freelanceri

Angajații sunt tentați să devină freelanceri, pentru că activitatea independentă nu îi ține legați zilnic de același birou, în timp ce companiile au descoperit că externalizarea anumitor servicii este convenabilă atât financiar, cât și din punctul de vedere al eficienței. În România anului 2015, existau aproximativ 400.000 de freelanceri, cu 12,5% mai mulți decât în 2010. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din zece români obținea venituri din contracte independente, iar procentul este în continuă creștere.

Platformele online de freelancing, care au deschis oportunități pentru oameni din toate colțurile lumii, sunt cel mai important stimulent pentru economia freelance. Spre exemplu, UpWork, cea mai mare platformă de gen din lume, are aproximativ 12 milioane de freelanceri înregistrați. Dintre aceștia, cei mai mulți sunt americani (peste un milion), indieni (în jur de 650.000) și filipinezii (aproximativ 180.000). România, cu circa 45.000 de freelanceri care își oferă serviciile, se află pe locul nouă în topul utilizatorilor platformei.

CITEȘTE ȘI: Cum recrutezi pe LinkedIn candidaţii cu abilităţi lingvistice?

Libertatea și programul flexibil, principalele avantaje ale freelancerilor

Concret, de ce tot mai mulți români renunță la jobul lor din corporații și devin freelanceri? „Libertate mai mare. Organizarea flexibilă a timpului de lucru. Scapi de șefi”, spune Victor Kapra, care desfășoară activități de comunicare ca freelancer, din anul 2008. El povestește că nu și-a propus să fie propriul său șef, ci a început să lucreze independent dintr-o întâmplare. „Am constatat la un moment dat că activitatea de consultant în comunicare și producător de conținut poate aduce venituri mai mari decât salariul, cu avantajul unei libertăți mai mari. Spre exemplu, să refuzi anumiți clienți sau anumite proiecte care nu ți se potrivesc ori să-ți iei o vacanță de câteva zile când vrei, fără să ceri voie nimănui”, adaugă Victor. El își amintește că în urmă cu nouă ani, când a devenit freelancer, apăruse și oportunitatea: Social Media.

CITEȘTE ȘI: Traseul fulminant al asistentei lui Donald Trump, care la 26 de ani câştigă aproape 100.000 de dolari

Georgian Constantin, caligraf, ilustrator și designer, își amintește că a început să lucreze ca freelancer din cauza jobului extrem de solicitant. „Eram singurul grafician dintr-o companie destul de mare, iar statul peste program devenise un obicei. Lucram uneori chiar și în weekend sau de sărbătorile legale. După trei ani, am simțit că nu mai fac față, așa că mi-am dat demisia”, povestește el. Nu avea un plan, dar a avut avantajul că prietena lui muncea ca freelancer de mult timp, așa că a aflat toate informațiile de care avea nevoie pentru a demara lucrul pe cont propriu. După ani buni ca freelancer, Georgian spune că principalele avantaje ale activității independente sunt autonomia, flexibilitatea și faptul că, dacă lucrezi mai mult, câștigi mai mult, spre deosebire de un job fix unde venitul rămâne același.

Cu privire la programul mai flexibil, Georgian povestește că i-a fost greu să se obișnuiască cu lipsa rutinei de la birou. „Îmi venea greu să mă concentrez acasă, chiar dacă scăpasem de trezitul inuman la 6 dimineața. M-am obișnuit până la urmă, iar acum mi-e greu să-mi imaginez cum ar fi să lucrez din nou la un birou.” Victor Kapra mărturisește că, deși programul său actual e unul haotic, e mulțumit că măcar a scăpat de șefi incompetenți: „Nu mai am parte de acele ședințe lungi, ineficiente, care mă înnebuneau.”

Goana după clienți a freelancerilor români

Toate aceste avantaje vin la pachet cu goana permanentă după noi clienți. Ca freelancer, nu e de ajuns să îți faci treaba foarte bine, ci trebuie să înveți să te marketezi pe tine însuți, ca să ajungi mereu la potențialii „angajatori”. Victor Kapra subliniază că pentru un freelancer e important să-și creeze relații și să facă parte din comunități profesionale. „Practic, în acest tip de economie e necesar să fii advertiserul competențelor tale. În aceste condiții, comunicarea prin LinkedIn, Facebook sau alte rețele sociale devine esențială. Dacă nu spui tu ce știi să faci, ce rezultate ai în activitatea ta, ceilalți nu au cum să-și dea seama”, explică el.

Autopromovarea e un aspect pe care Georgian Constantin nu-l stăpâneşte foarte bine, după cum recunoaște chiar el. Și atunci, cum procedează? „Interacționez cu mulți oameni, din diverse domenii. Avantajul e că informația circulă destul de repede. Cel mai bine funcționează recomandarea, așa că o mare parte dintre clienții mei vin într-un fel sau altul la mine.” El a ajuns, de-a lungul timpului, să aibă colaborări de lungă durată cu unii clienți. L-a ajutat și faptul că are abilități specifice, care nu sunt la îndemâna oricui, precum caligrafia.

CITEȘTE ȘI: Interviul pe Skype: sfaturi și recomandări

Dacă Victor Kapra avea ceva notorietate pe zona de online-tech și nu i-a fost greu să găsească primii clienți când s-a apucat de freelancing, Georgian Constantin a avut de tras, în ciuda experienței de vreo opt ani în design grafic și DTP. „A durat două luni până am obținut primul contract, timp în care mi-am construit un portofoliu pe platforma UpWork și am aplicat constant și insistent la proiectele disponibile. Apoi mi-a fost mai ușor, pentru că, odată ce ai câteva proiecte finalizate și feedback bun din partea clienților, devii mai credibil pe platformele pentru freelanceri”, spune el.

Insecuritatea financiară și birocrația din România, marile dezavantaje

Georgian afirmă că în viața de freelancer există multe suișuri și coborâșuri. Sunt destule dezavantaje când ești propriul tău șef, iar faptul că nu ai siguranța constanței proiectelor –
deci, nici a veniturilor – este cel mai evident dintre ele, remarcă la unison ambii freelanceri. Pe lângă asta, Victor Kapra a mai identificat și alte minusuri cu care se confruntă liber-profesioniștii români: „Dificultatea de a găsi clienți poate reprezenta o problemă importantă, la fel și situațiile în care îți dai seama că ai o cantitate mai mare de muncă decât unii angajați. Mai este și birocrația fiscală din România, adică toate acele declarații care trebuie completate și depuse periodic la Fisc. Dar un contabil competent, care nu e ușor de găsit și nici nu costă puțin, te scapă de bătaia asta de cap.”

Birocrația din România reprezintă o problemă și pentru Georgian Constantin. El spune că de-a lungul timpului a întâmpinat o grămadă de dificultăți legate de formulare, contracte, drepturi de autor sau facturi. „În România e greu să afli informații corecte și reale fără ajutor. M-am lovit constant de site-uri vechi, paragrafe din Codul Fiscal scrise în limbaj de lemn, termeni greoi sau funcționari neprietenoși”, adaugă el. Alte impedimente ale muncii de freelancer sunt, în opinia lui, faptul că riști să fii plătit cu întârziere sau să nu fii plătit deloc în unele cazuri, precum și dificultatea de a distinge uneori între muncă și viața personală. „Prudența te poate duce departe pe termen lung. În majoritatea cazurilor înveți din greșeli”, completează el.

Cristian Păun, analist economic și profesor la Academia de Studii Economice din București, remarcă și alte minusuri ale celor care prestează activități independente: „Dezavantajele sunt legate, mai degrabă, de riscuri potențiale asociate respectării unor termene sau capacitatea limitată de a negocia și a încheia contracte cu clauze cât mai acoperitoare.”

De ce economia freelance nu este (încă) dezvoltată în România

Totodată, Cristian Păun observă că munca în regim freelance din România mai are până să atingă nivelul procentual din țări precum SUA, Marea Britanie ori statele occidentale europene. Analistul explică acest fenomen prin faptul că sistemul de autorizații, standardizare și certificare dezvoltat de statul român este adesea sufocant, birocratic și descurajant pentru potențialii contractori independenți.
„Atâta vreme cât economia din România este încă într-o fază de semidezvoltare, sectorul acesta va avea și el de suferit. În plus, schimbările frecvente de legislație în domeniul fiscal sunt și ele o frână semnificativă, pentru că mulți potențiali freelanceri nu se apucă de această activitate cât timp nu există predictibilitate pe termen lung”, adaugă Păun. El consideră că un sistem fiscal mai simplu și prietenos, precum și unul de educație flexibil și adaptat la nevoile pieței locale ar stimula economia freelance din România.

Un alt motiv pentru care mulți români preferă în continuare un job stabil în loc să fie plătiți pe proiect este că în țara noastră încă există cultura mersului zilnic la muncă, remarcă Georgian Constantin. „Mulți oameni – mai ales din generațiile vechi – trăiesc senzații de anxietate dacă nu mai au siguranța unui loc de muncă în sensul tradițional al termenului. Le-am avut și eu de fiecare dată când am rămas fără job. Îmi aduc aminte că mama era îngrijorată că fără salariu nu mai contribui la pensie.” El mai identifică un impediment: lipsa agențiilor care să faciliteze relația liber-profesionist–potențial client.

Și Victor Kapra subliniază că e în cultura românilor să „țină cu dinții” de un loc de muncă stabil și să nu-și asume riscuri. „Americanii, spre exemplu, au cultura antreprenoriatului în sânge. Sunt de mici învățați cu activități part-time și au o mare mobilitate. Pentru ei, spre deosebire de români, nu e nicio problemă să se mute cu serviciul la sute de kilometri depărtare. De aici vine și apetitul lor ridicat pentru freelance”, explică el.

Ce trebuie să știi dacă vrei să lași jobul din corporație și să devii freelancer

Piața muncii se transformă radical și tot mai mulți oameni vor începe să lucreze în economia freelance. De altfel, previziunile specialiștilor economici arată că, în 2020, freelancerii vor reprezenta majoritatea forței de muncă la nivel global. „Acest tip de economie se va ridica foarte mult, mai ales că e puternic ajutată de noile tehnologii. Apariția de noi platforme și aplicații software va facilita această dezvoltare”, explică analistul Cristian Păun. „Nimeni nu va mai ieși la pensie din compania în care lucrează, așa cum se întâmpla acum 20 de ani. Cred că mulți tinerii români vor alege curând să devină freelanceri și își vor oferi serviciile pe piața internațională”, completează Victor Kapra.

El îi sfătuiește pe cei care au de gând să lucreze pe cont propriu să aibă, în primul rând, niște bani puși deoparte. „Trebuie să își constituie o rezervă de bani pentru perioadele când încasările se blochează, pentru că unii clienți plătesc facturile la 60-90 de zile de la emitere. Apoi, să se sfătuiască cu familia și să aibă măcar un client sigur înainte să facă acest pas. Ah, și să nu-și dea demisia la nervi.”
Georgian Constantin mărturisește că ideal ar fi ca trecerea de la un job tradițional la „să fii propriul tău șef” să se facă treptat. „Cu alte cuvinte, să-ți anunți cunoscuții că ești dispus să lucrezi pe proiecte, să-ți construiești un brand personal și să fii activ pe rețelele de socializare. Pe deasupra, e bine să ai un plan făcut, să analizezi competiția și să vorbești cu alți freelanceri. Să vezi cum procedează ei, de la câți bani cer până la cum fac rost de clienți.”

Georgian e convins că freelancingul va arăta mai bine în România următorilor ani. „Sunt destui oameni care trec pe cont propriu, așadar învață cum stau lucrurile. Informația va deveni mai ușor de obținut, iar automat piața muncii se va educa. Odată cu dezvoltarea freelancingului, băncile, contabilii și chiar sistemul din România nu vor avea de ales și se vor adapta tendințelor”, mai spune el.

Articol preluat din numărul 238/iunie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici