Dezvățul este un proces de creștere așa cum vrei tu

Nu întâmplător, în deschidere, Tudor Ghiurcă, CEO Indygen, a captivat audienţa povestind despre cum se poate iniţia succesul unui brand nou, neconvenţional, renunţând la etapele clasice de accesare a unor studii de piaţă, alegerea canalelor de comunicare în funcţie de cifrele acestor studii, etc. Da, se poate, exact prin dezvăţul de ceea ce a fost utilizat sau „prescris” până acum în domeniul provocator al marketingului şi promovării!

Conferinţa a debutat apoi într-un mod cald şi tot neconvenţional: Cosmin Alexandru a dezbătut tema dezvățului ca parte crucială a procesului de învățare și a prezentat beneficiile pe care le poate avea acesta în conducerea unui business, dar și în viața personală. Iar toate punctele-cheie ale discursului au fost exemplificate cu situații din viața reală, astfel încât cei aproximativ 100 de participanți să plece cu ceva ce poate fi pus în aplicare.

Pentru mai multe poze de la eveniment, click aici.

Pentru a ilustra necesitatea dezvățului, Cosmin Alexandru și-a început prelegerea aducând în discuție un exemplu foarte simplu din viața reală, condusul unei mașini. „De ce anume trebuie să vă dezvățați atunci când conduceți o mașină cu volanul pe partea dreaptă pe străzile din Marea Britanie, unde se circulă pe banda stângă?” De la partea pe care urcăm în mașină, la aprecierea distanțelor și în ce oglindă te uiți atunci când trebuie să intri într-o depășire, toate aceste aspecte ne provoacă să ne dezvățăm de ceea ce am fost învățați anterior (sau de reflexe) și să ne acomodăm cu noua situație.

„În subiectul dezvățului cred că ne putem uita în foarte multe feluri. Eu m-am gândit să abordez această temă din trei direcții: strategie, angajament, cooperare. O să mă ocup de aceste linii din perspectiva conducerii prin dezvăț, din unghiul de atac al faptului că rezistența la schimbare nu e rezistența de a învăța ceva nou, ci de a te dezvăța de ceva vechi”, a spus Cosmin Alexandru.

Specialistul a adus în sprijinul acestei afirmații experiența sa profesională pe parcursul căreia a constatat că cea mai mare parte a energiei personale de consultant se „consumă” pe procesul de convingere a managementului acelor companii că este nevoie de o schimbare.

Tentaţiile nu sunt întotdeauna oportunităţi

„De ce există această rezistență mare la dezvăț? Din două surse: una naturală și una culturală. Învățul are o componentă foarte puternică adaptativă și relațională, iar dezvățul atacă aceste două aspecte. Ca să învăț un lucru el trebuie să devină dezadaptativ, să mă încurce și să nu mă mai pot adapta la mediu din cauza acelui lucru. Dezvățul este un proces de individualizare, de a renunța la niște părți din tine pentru a crește așa cum vrei tu”, afirmă Cosmin.

Iar acest proces, în cazul nostru, este cu atât mai greu cu cât avem un grad foarte ridicat de adversitate la incertitudine. Un studiu cultural realizat de Geert Hofstede în cadrul căruia era analizat și gradul de confort în raport cu incertitudinea în rândul a 77 de țări și teritorii poziționa România la un grad de evitare a incertitudinii de 90 (pe o scală de la 1 la 100), ceea ce arată că românii, la nivel cultural, au dificultăți mari față de incertitudine. „Potrivit lui Hofstede, în culturile cu un grad mare de evitare a incertitudinii, adevărurile sunt unice și definitive. Odată ce ai învățat ceva acel lucru rămâne cu literă de lege. De aici și dificultatea noastră de a ne dezvăța de anumite lucruri”, subliniază specialistul.

Mai mult decât atât, cei care ajung la aceste „adevărurile sunt unice și definitive” își leagă stima de sine de acele lucruri, iar încercare de a dezvăța pe cineva de anumite lucruri poate avea un impact puternic asupra acestuia, consideră că își pierde valoarea. Aceasta face dialogul foarte complicat.

Suntem învățați că ar trebui să încercăm să fim cât mai buni în cât mai multe domenii, afirmație față de care Cosmin Alexandru își manifestă dezaprobarea și care, pentru el, reprezintă un model de dezvăț strategic. „Alegerile strategice sunt foarte importante atât pe plan personal, cât și în viața unei organizații. Dorința de a excela în cât mai multe lucruri te face, de fapt, să nu excelezi în nimic. Dezvățul de a alerga după lucruri care au titlul de oportunitate e greu, dar ajută dacă realizați că felul în care definiți oportunitatea este greșit.”

Dezvăţul este contagios!

Pentru a ilustra dezvățul în relaţie cu angajamentul, Cosmin Alexandru a evocat un studiu făcut de Harvard Medical School care a analizat pe o perioadă de 32 de ani un întreg oraș pentru a afla ce îi determină pe locuitorisă se lase de fumat. Iar rezultatele au arătat că dezvățul nu e despre ceva, ci despre cineva. „De câte ori vreți să miscați pe cineva, se va mișca în relație cu cineva. Informația nu e purtătoare de energie. Învățul și dezvățul sunt acțiuni și sunt mari consumatoare de energie. Energia e dată de relație, iar dezvățul este contagios. Depinde de câtă lume face un anumit lucru”, a punctat Cosmin Alexandru.

Dezvățul legat de cooperare este poate cea mai dificilă componentă care trebuie depășită, deoarece ne este foarte greu să spunem „nu am dreptate”. „Asta, cultural vorbind, ridică niște piedici enorme în fața cooperării. Nu pot să nu am dreptate. În ședințele de board la care am asistat, majoritatea covârșitoare a timpului e dedicată enunțurilor, oamenii enunță dreptăți. Doar 5% e dedicat întrebărilor menite să încerce să înțeleagă ce e în mintea celuilalt, ce vrea să zică”, spune specialistul.

Cosmin Alexandru ne sfătuiește să fim mai deschiși și să renunțăm la a respinge imediat ceva față de care nu suntem de acord. Și a oferit și un exemplu personal pentru a susține acest sfat: „Am citit o carte care se numea «Lead with a story». Citeam și nu eram de acord cu ce spunea autorul și îmi venea să renunț la această lectură. Totuși, am parcurs-o până la final și m-am ales cu două pagini scrise de mine în legatură cu ceva ce am citit și la care altfel nu aș fi ajuns niciodată. Am putut extrage concret și autentic valoare pentru mine din ceva față de care nu eram de acord. Pentru că nu eram în dezacord cu tot ce scria acolo, ci doar cu câteva principii de la care începuse cartea.”

Întrebările potrivite

În încheierea discursului său, Cosmin Alexandru a trecut în revistă câteva din condițiile necesare pentru a crea un cadru propice conducerii prin dezvăț. „Ca să obțineți ce vreți de la oamenii cu care interacționați, fie că sunt acasă, fie că sunt la birou, e important ca ei să vadă o direcție și nu zece. E important să simtă că ei fac parte dintr-o relație, nu dintr-un plan. E important ca ei să fie într-un loc în care se construiește, nu se impune. Astea sunt niște condiții care crează un cadru pentru o conducere prin dezvăț cât mai favorabilă în viața profesională, în familie și în societate.”

Și ca un tool practic, specialistul le-a oferit participanților o nouă perspectivă asupra întrebărilor pe care ar fi bine să le adresăm. „Când vine un copil de la școală vă propun să începeţi aşa dialogul: «Ce ai întrebat azi la școală și ce întrebări ai mai fi avut și pe care nu le-ai pus?» La fel și în cazul unui angajat care se întoarce de la training. O să constatați, dincolo de mirarea inițială, că acest procedeu construiește o altfel de relație și o altfel de energie. Pentru că «ce ai întrebat» are o energie dinamică, pe când «ce ai învățat» are o energie statică, deoarece acțiunea s-a terminat, este în trecut deja. O astfel de abordare creează, atât pentru copii, cât și pentru angajați, capacitatea de dezvăț, chestionarea propriilor răspunsuri și dorința de a întreba”.