La început a fost întrebarea sau răspunsul?

În labirintul învățării, unde fiecare pas este marcat de dorința de a înțelege și de a descoperi, se află o cheie care deschide uși: întrebarea. Adesea, în căutarea noastră neobosită de răspunsuri, uităm că, în esență, la început a fost întrebarea. Această premisă ne invită să avem următoarea dilemă: răspunsul este o întrebare, dar în același timp, întrebarea este un răspuns? Din punctul meu de vedere, ambele reprezintă aceeași monedă, iar introducerea coachingului în acest dialog îmbogățește și mai mult perspectiva asupra valorii întrebărilor.

Întrebarea

Întrebarea este practic o formulare simplă pentru a solicita informații, clarificări, confirmări sau pentru a stimula gândirea și dialogul. Este un instrument esențial în comunicare, educație, cercetare, și nu numai, servind ca metodă principală de explorare și înțelegere a lumii înconjurătoare. Întrebările pot varia de la cele simple și care cer răspunsuri directe („la ce oră avem următoarea şedință?”), până la cele deschise care încurajează reflecția sau discuția („ce înseamnă fericirea pentru tine?”). În esență, întrebarea este o manifestare a curiozității umane, un mijloc prin care oamenii își exprimă dorința de a cunoaște, de a înțelege și de a interacționa unii cu alții. Întrebarea joacă un rol crucial în procesul de învățare, permițând persoanelor să își extindă cunoștințele, să dezvolte gândirea critică și să aprofundeze subiecte de interes. Prin întrebări, oamenii pot naviga prin complexitatea unei realități, pot descoperi perspective noi și pot construi punți de comunicare.

În coaching, întrebarea este instrumentul prin care coachul îl ghidează pe client să exploreze, să descopere și să genereze soluții pentru provocările sale, fie personale, fie profesionale. În esență, în coaching, întrebarea nu caută doar să obțină informații, ci să provoace la introspecție și la un dialog interior care să faciliteze creșterea personală și profesională. Astfel, întrebările sunt folosite pentru a deschide spațiu de gândire, explorare și clarificare. Prin întrebări puternice, coachul îl ajută pe client să acceseze propriile resurse, idei și soluții, iar acest lucru este posibil pentru că întrebările stimulează reflecția și introspecția, permitând explorarea de noi perspective și posibilități.

Uneori, răspunsul este o întrebare?

În practica coachingului, răspunsul la o întrebare cu o altă întrebare este o metodă prin care coachul îl invită pe client să își găsească propriile răspunsuri. Această abordare încurajează autonomia și responsabilitatea, punând clientul în centrul procesului de descoperire. De exemplu, când clientul își exprimă o întrebare, o dilemă sau o provocare, un coach poate răspunde cu „Ce crezi că te oprește să avansezi în acest proiect?” sau „Cum te-ar putea ajuta această experiență de care povestești acum?”. Astfel de întrebări stimulează reflecția și îl ajută pe client să vadă dincolo de situația imediată. Să identifice opțiuni. Astfel, când spunem „răspunsul este o întrebare”, accentul este pus pe procesul prin care coachul folosește întrebările ca mijloc de a ghida clientul să-și găsească propriile soluții și răspunsuri.

Uneori, întrebarea este un răspuns?

Pe de altă parte, „întrebarea este un răspuns” subliniază ideea că, uneori, a pune întrebarea potrivită este, în sine, răspunsul de care clientul are nevoie într-un anumit moment. Acest concept evidențiază valoarea înțelegerii și clarității pe care o întrebare bine formulată o poate aduce. În acest caz, procesul de a întreba devine un mijloc de a oferi direcție și de a deschide noi perspective pentru client, fără a impune un anumit răspuns sau soluție. Este o recunoaștere a faptului că procesul de a pune intrebări poate fi revelator și poate conduce la o mai bună înțelegere a situației sau a dilemei cu care se confruntă clientul. În coaching, întrebarea ca răspuns este frecvent utilizată pentru a evidenția puterea de auto-explorare și auto-descoperire.

Citește articolul integral pe Revista Psychologies

Autor: CAMELIA TARĂU