Timp personal și timp de lucru?

Auzim adesea îndemnul să păstrăm balanța dintre muncă și viață personală. Companiile promovează programe de wellbeing, mai nou prezintă acest echilibru ca pe un beneficiu, iar reprezentanții generației Z  îl aduc la masa negocierii ca pe o prioritate.

Timpul personal și timpul de lucru sunt considerate două dimensiuni ale existenței noastre. Sună ca și când de la 9.00 – 18.00, trăiește o extensie a noastră, care se află undeva în exteriorul nostru și care nu ne aparține, de fapt. Deși ne par separate, cele 2 dimensiuni sunt în realitate intrinsec legate. Practic, în ciuda tendinței noastre de a le separa, timpul personal și timpul de muncă sunt două aspecte ale unei realități mai complexe și mai bogate: timpul în sine.

De fapt, timpul de care dispunem ca resursă finită, inclusiv cel petrecut la locul de muncă, ne aparține în totalitate și noi suntem răspunzători de modul în care îl petrecem, de valoarea pe care i-o dăm, astfel încât să îl integrăm și să îl considerăm tot al nostru. Chiar și atunci când suntem la locul de muncă, suntem încă noi înșine, cu gândurile, emoțiile și nevoile noastre personale.

Alege o meserie care îți place și nu va trebui să muncești niciodată, spunea Confucius.

Citește articolul integral pe Revista Psychologies

Autor: IULIANA MORLOVA

Foto: Shutterstock