Ai curaj sa iesi in fata?

Am intalnit oameni pasionati de ceea ce fac dar foarte nemultumiti pentru ca actiunile lor nu se regasesc in presa. Nu cred ca stiau prea multi faptul ca revista Cariere gazduieste in fiecare numar o rubrica de 3 pagini dedicata proiectelor CSR si nici nu stiu cati dintre ei ne vor contacta si vor avea staruinta de a ne vorbi despre lucrurile pe care le fac, pana vom gasi un punct comun de interes.

Problema acestor ONG-uri este problema pe care o are orice profesionist sau organizatie in piata in care activeaza: unii muncesc mult, isi vad de treaba si sunt prea ocupati sa vorbeasca despre ei mai departe, neconsiderand poate acest lucru important, in vreme ce altii ne acorda atentie si noua, si dvs, publicului lor.

Diferenta dintre cele doua parti nu este data de calitatea actiunilor lor, nici de masura in care se dedica acestora ori de nivelul lor de profesionalism, ci de cat de mult timp, energie, documentare, interes aloca pentru a le comunica. Eu cred ca pentru a face saltul din prima categorie catre cea de-a doua este nevoie de curaj: pentru a fi evaluat de mult mai multa lume, pentru a primi atat feed-back pozitiv dar si negativ, pentru a deveni subiect de discutie, pentru a-ti expune punctul de vedere, pentru a sustine cu argumente lucrurile in care crezi…

Este aparent mai “safe” sa stai in umbra – nu te costa nimic sa fii nemultumit ca nu esti bagat in seama – in vreme ce te uiti la cei care isi propun in mod constant sa isi faca vocea auzita. Poate ca nu este drept ca exista atat de multe talente pe care le aplauda numai cercul lor de prieteni, pentru ca sunt prea modeste ori timide pentru a iesi in fata. Dar este o regula a acestei lumi aflate permanent in viteza si care ne invata inca de pe bancile scolii ca atunci cand ne pricepem la ceva si vrem sa ne afirmam, sa ridicam doua degete sus.