Cine se teme de tehnologie?

Teama că avansul tehnologic va genera șomaj în masă nu e nouă. În cei două sute de ani care s-au scurs de la începuturile erei industriale a existat permanent îngrijorarea că ritmul schimbărilor tehnologice este atât de rapid încât mulți se vor afla în imposibilitatea de a se adapta, că oamenii vor deveni uşor de înlocuit de roboți. Dar locuri de muncă s-au găsit, chiar dacă oamenii s-au văzut nevoiți să treacă prin perioade dure de adaptare. Așadar, cine se mai teme de tehnologie? Anii de aur ai inovației au produs o creștere a standardului de viață, în mare parte a lumii, fără să se fi înregistrat o tendință bruscă de creștere a șomajului. Probleme au existat, în special crize generate de inechitatea socială și de conflictele armate. Cu toate acestea, per total, în aproape toată lumea, datorită tehnologiei, oamenii trăiesc astăzi mai mult, lucrează mai puţine ore pe săptămână și duc o viaţă mai sănătoasă.

Nu putem exclude faptul că schimbările tehnologice din ce în ce mai accelerate ar putea duce la fracturi sociale mai profunde. Salariile în Asia cresc, managerii de fabrică sunt din ce în ce mai tentați să îi înlocuiască pe angajați cu roboți, chiar și în China. Apariția telefoanelor inteligente alimentează boomul internetului și te poți aștepta ca achizițiile on-line să elimine un număr tot mai mare de locuri de muncă, mai ales în retailul tradițional.

Statisticile arată că, la nivel mondial, revoluţia tehnologică ar putea genera pierderea a 5 -10 milioane de locuri de muncă anual. Așadar sunt milioane de angajați în pericol? Din fericire, până în prezent, economiile de piață s-au dovedit a fi uimitor de flexibile în a absorbi impactul acestor schimbări.
Un exemplu aparte, dar poate edificator vine din lumea șahului.

Prin anii ‘70 – ‘80, se zvonea că jucătorii profesionişti vor dispărea în ziua în care computerele vor juca șah mai bine decât oamenii. Și iată că, în 1997, computerul Deep Blue produs de IBM îl învingea pe campionul mondial Garri Kasparov din 19 mutări. Urmarea? Sponsorii turneelor au început să refuze să susțină financiar campionatele. Nu este campionul mondial la şah un computer? Așa își motivau ei pe atunci dezinteresul.

Astăzi, chiar dacă sunt mai puțini jucători de top, care nu mai obțin venituri colosale ca pe vremuri, șahul jucat de oameni este încă în vogă. În SUA și în alte țări părinții își trimit copiii să învețe șah, ca o alternativă sănătoasă la jocurile video. Totuși, e riscant să extrapolezi experiența ultimelor două secole în următoarele două şi, desigur, în viitor, transformarea adusă de tehnologie ar putea fi diferită.

Evoluţia tehnologică nu este total inofensivă, iar tranzițiile pot fi dureroase. Dar un șomer din industria auto – unul dintre cele mai automatizate domenii – se poate recalifica să lucreze ca tehnician într-un spital. Se prea poate ca, după ce ani la rând s-a mândrit cu profesia sa, să fie foarte reticent în a face această schimbare. Omenirea s-ar putea confrunta cu probleme economice și morale tot mai complexe pe măsură ce tehnologia accelerează.

O anumită creștere a șomajului ca urmare a schimbărilor tehnologice mai rapide este probabilă, mai ales în Europa, unde specialiștii observă că persistă o serie de rigidități care inhibă o posibilă adaptare lină. Pentru moment însă, rata ridicată a șomajului din ultimii ani poate fi atribuită în special crizei financiare generate de oameni, și nu computerelor sau roboților industriali.