De la #foaiagoală la #școalagoală și #țaragoală nu-i decât un pas

Au 20-25 de ani sau chiar mai puțin de 20, iar felul în care fac performanță spulberă cam tot ce „se face“ acum în materie de reguli și principii de viață și de business.

Contrar clișeelor care îi descriu cu neîncredere, tinerii aceștia au o minte pe cât de sclipitoare pe atât de limpede și organizată. Sunt idealiști și pragmatici în același timp, într-o combinație surprinzător de echilibrată. E generația căreia i s-a spus deseori „Tu ești tânăr / student / licean, ce știi tu?!“

S-au obișnuit să fie priviți și tratați cu suspiciune, dar nu s-au împiedicat de asta și au demonstrat că știu bine ce fac și că ei sunt cei mai în măsură să creeze viitorul. Sunt curajoși, au fibră etică și simț civic. Și au o verticalitate și o demnitate civică pe care le-au dovedit din plin stând la cozi pentru a vota pe listele speciale, ca studenți sau angajați departe de casă.

Au supraviețuit sistemului de învățământ autohton care descurajează creativitatea, gândirea critică, autonomia, spiritul de echipă, empatia, flexibilitatea și s-au dezvoltat împotriva curentului. Sunt cei care inițiază proteste, dar au și argumente să își susțină inițiativele.

Știu să își susțină părerea cu o luciditate, fermitate și competență dezarmante. În paralel, amendează tot ceea ce nu e autentic și nu deservește intereselor lor. A fost o imensă plăcere să îi descos, să dialogăm, iar la final, recitindu-le povestea, am avut clar senzația că am în față oameni maturi, pe a căror judecată, viziune și onestitate te poți baza. Mi-e tare drag de această generație Z care își face auzită vocea în cel mai ferm și mai asertiv mod posibil. Ei schimbă sistemele din temelii. Și o fac în cel mai neașteptat mod. Surprinzător pentru regulile noastre care încă mai agreează și încurajează nivelarea, uniformizarea, intra rea în rând, pasivitatea, servitutea, controlul și submisivitatea.

Sunt incomozi, da, dar nu te lasă să lâncezești. Sunt inamicii lui „merge și așa“ pentru că îți demonstrează clar că nu mai merge. Și nu doar critică, ci vin și cu soluții. Și ce soluții! Încep cu proteste gen „#foaiagoală“, care ne lasă muți de uimire. Și de admirație pentru cine are urechi să audă. Sunt doar semnale că le pasă și că vor să schimbe atitudini și principii cu care ei nu mai rezonează. Iar dacă nu ne trezim din inerție și comoditate, vom ajunge repede de la „foaia goală“, la „școala goală“ și „țara goală“.

Pentru ei, țara și acasă sunt cei care îi ascultă, îi înțeleg și le permit să se exprime și să își descopere și cultive potențialul. Cine le „pune pumnul în gură“ îi pierde din start. Și ireversibil.

Articol preluat din Revista CARIERE, nr 258 – iunie 2019. Pentru detalii legate de abonare, click AICI!