Deontologia

Ma incumet totusi sa cuget pe acest subiect pentru ca ma voi aseza cumva intr-o dunga; adica nici acolo unde v-ati astepta, de partea normelor de buna conduita, nici acolo unde ati fi deontologic surprinsi sa ma gasiti, propavaduind coruptia. Exista un spatiu nedefinit, unde nu este nici alb, nici negru, nici fals, nici adevarat, nici calare, nici pe jos, precum fata pescarului cea isteata. Exista un spatiu specific romanesc, unde te-ai induiosa, daca n-ai fi revoltat si ai lacrima de emotie, daca nu ti-ar veni sa injuri. Va voi povesti despre el.

Petreceam o saptamana la munte, cativa studenti. Doi dintre noi, studenti la Cibernetica, ceilalti, la Medicina. In scurt timp, terminam cu totii facultatea: curati, tineri, entuziasti. Si atunci, i-am intrebat, noi cei care nu aveam sa devenim medici, pe ei: "Voi o sa luati bani de la pacienti?" In spatiul acela ingeresc de pur, de sange tanar, cu zapada de munte si multi ani de viata inainte, parea o intrebare de prisos. Totul in jur prevestea raspunsul "nu".

Ei bine, nu a fost asa. Prietenii nostri viitori medici au raspuns "da". Si inainte sa ne revenim din soc, ne-au explicat: Da, vom lua bani, daca ni se vor da. Da, vom lua bani, dar nu pentru noi sau pentru binele nostru, ci pentru pacienti si pentru rudele lor. Vom lua bani pentru ca ei sa stea linistiti.

Niciodata nu vom face diferenta intre un platitor si un neplatitor in ceea ce priveste tratamentul. Vom fi la fel de corecti si impecabil de profesionisti cu toti. Dar daca ni se vor da bani, nu ii vom refuza, pentru ca ar insemna ca le luam speranta. Omul cand plateste la doctor, plateste pretul linistii lui. Daca i s-ar refuza acest tribut ar considera fie ca nu mai are scapare, fie ca doctorul nu isi asuma responsabilitatea. Si intr-un caz si in celalalt, refuzul ar fi prost primit… Si "da", vom primi bani, pentru ca asa vom putea studia mai mult, tot spre binele lui, al pacientului. Si "da", vom primi bani, pentru mai mult confort individual care ne va elibera de stres-ul existentei si ne va face mai competenti in actul medical, care ii va fi lui, pacientului, de folos. Si tot asa…

Noi, atunci, i-am intrebat pe doctori. Dar poate, altcineva, altadata, i-a intrebat pe avocati sau pe arhitecti sau pe jurnalisti… Cine poate spune cat si cum se intinde spatiul acela obscur, unde se impletesc competenta si buna-credinta a doctorului cu graba, teama si nelinistea celui bolnav.

Si pentru ca pacientul cu banii lui a iscat aceasta dilema, propun sa-l facem responsabil si de introducerea in dictionare a urmatoarei sintagme: "bacsisul deontologic"! Pentru ca, trebuie sa recunoasteti, exista o deontologie a pacientului, a clientului, a cumparatorului. Si atunci, haideti sa-i punem lui in carca aceasta slabiciune de a da ciubuc, pesches, dar, tribut sau cum i s-o mai fi spunand.