Gap-ul dintre mediul ştiinţific şi cel economic: Invenții care rămân uitate în sertare

Evenimentul oferă savanţilor şansa de a intra în legătură cu publicul, iar publicului şansa de a intra în universul ştiinţei şi al oamenilor din spatele experimentelor. Ca să nu ne prindă Noaptea Cercetătorilor cu totul nepregătiţi, ne-am dorit să aflăm cu anticipaţie ce se mai petrece prin laboratoarele româneşti şi ce mai pun la cale inventatorii. Proiectul despre care vorbeşte mai toată lumea este, de departe, „laserul mare de la Măgurele”. Acest tip de laser va deschide drumul pentru o nouă generaţie de acceleratori de particule, mai puternici, dar mai puţin costisitori, destinaţi cercetării fundamentale în fizică şi aplicaţiilor medicale.

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP a început acum, în vară, şi ar trebui să fie finalizată în doi ani, pentru ca mai apoi să fie instalate cele două lasere şi sistemul de radiaţie gamma, complet operaţionale din 2017. La Măgurele, l-am cunoscut pe directorul Institutului Horia Hulubei, Nicolae Zamfir, şi pe Daniel Ursescu, unul dintre primii zece specialişti angajaţi să lucreze în proiectul ELI-NP. Ne-am uitat îndeaproape la latura umană a savanţilor, pe care ne-am propus să vi-i prezentăm în acest cover story de august. Oameni ca noi toţi, pe care îi preocupă foarte tare ca munca lor să contribuie semnificativ la progresul societăţii.

De la Cătălin Nae, directorul Institutului Naţional de Cercetări Aerospaţiale, am aflat că institutul va opera o aeronavă de ultimă generaţie, ATMOSLAB, parte dintr-un proiect care analizează particulele de gheaţă la mare altitudine şi furnizează date pentru a îmbunătăţi siguranţa aeronavelor în condiţii meteorologice dificile.

Despre „Super Shelter” am aflat că este o capsulă de protecţie în caz de seism, concepută de inginerul Mircea Manolescu, constructor la bază, care deţine şi un doctorat de la Institutul Naţional de Ştiinţă Aplicată din Lyon, Franţa. Invenţia sa a fost prezentată atât în ţară, cât şi în străinătate, luând premii peste premii. Că a venit vorba despre asta, am constatat cu mirare că, deşi inventatorii români impresionează cu palmaresul lor la Geneva, acasă nu reuşesc să îşi găsească investitori şi că, din lipsă de interes, invenţiile rămân, practic, în stadiu de brevet uitat în sertare.

Sper că tentativa noastră de a pune în lumină iniţiativele româneşti în domeniul cercetării şi inovaţiei nu va rămâne fără ecou şi că mediul de business va deveni un pic mai sensibil la ce se întâmplă azi în zona ştiinţifică.

Articol preluat din Revista Cariere de august. Pentru detalii legate de abonare, click aici