Până când şi pentru ce?

Totul începe cu o poveste, aceeaşi, spusă pe scurt celor cu care te întâlneşti atunci când răspunzi la întrebarea uzuală “Ce mai faci?”. “Păi, hmm, nu prea bine…” Iar dacă interlocutorul îţi este relativ apropiat şi are puţin timp să te asculte, şirul nemulţumirilor este de neoprit.

Te întrebi vreodată de ce trebuie doar să te plângi altora când, mai bine, ai putea să faci ceva pentru tine? “Uşor de spus, mai greu de făcut” este replica standard. De ce? Probabil că ai luat în calcul numai soluţii extreme care ţi-ar da viaţa peste cap. Poate chiar şi pe a altora.

De ce alegem soluţii radicale? Pentru că, de cele mai multe ori, am acumulat prea multe nemulţumiri. Cum ar fi să încerci să faci schimbările eşalonat, cu porţia, potrivite fiecărui context?

Monica este angajata unei multinaţionale de mulţi ani. A pornit de la o poziţie de junior în domeniul care o atrăgea încă din facultate. A traversat firesc etapele parcursului profesional, cu entuziasmul şi satisfacţia recunoaşterii. De fiecare dată când contextul se schimba, fie superiorii, structura sau nevoile ei, s-a ajustat din mers şi nu a resimtit efortul sau constrângerile.

De ceva vreme însă, simte că a luat-o valul. Mai multe modificări simultane şi prezenţa ei în mijlocul acestora au găsit-o pe pe Monica cu “garda jos” iar cu fiecare săptămână care trece se resimte. Cedează nervos pentru nimicuri pe care altă dată nu le-ar fi luat în considerare, se simte atacată de toţi cei care îi solicită câte ceva, se sfârşeşte de oboseală la finalul zilei ca după o bătălie pierdută. A doua zi trebuie să o ia de la capăt. Până când? Tu alegi, se poate şi aşa.

Învaţă să spui “nu”

Nu te speria, cei obişnuiţi să primească numai acceptul tău nu vor lua reacţia ta ca un afront dacă ai pregătite argumentele: de ce nu acum sau în ordinea asta, ci mai degrabă altfel. Orice comunicare sau negociere a termenilor purtată din dorinţa de a face lucrurile mai bine are ca răspuns înţelegerea părţilor.

Prioritizează-te

Imaginează-ţi că vei fi nevoit/ă să lipseşti de la job din motive serioase şi cei din imediata apropiere vor trebui să preia din atribuţiile tale. Lasă-i să treacă prin exerciţiul acesta fără să ajungi în starea amintită. S-au descurcat? Ei bine, înseamnă că poţi să mai urci câteva rânduri pe TO DO LIST. Când vei reuşi să te regăseşti zilnic în primele 3 “bulleturi”, fii sigur că vei fi mai eficient pentru toţi cei din jurul tău.

Uită-te în jur

Oamenii cu care te-ai obişnuit să lucrezi zi de zi sunt aceeaşi. Dar tu? Câte din problemele lor ţi-au invadat gândurile şi preocupările personale? De unde ţi-ai mai încărcat tu însuţi bateriile atunci când ai avut nevoie? Se spun şi se scriu multe sfaturi despre nivelul de energie necesar echilibrului, dar în esenţă, fiecare din acestea sunt utile numai dacă conştientizezi direcţiile în care se disipă propriul tău bagaj. Daca vrei să-i ajuţi pe alţii trebuie să te hrănesti suficient din ceea ce te reprezintă. Hobby-urile, timpul liber petrecut cu cei dragi, ieşirile în contact cu alte domenii, sunt şansa de a umple şi completa ceea ce suntem, fiinţe complexe şi cu un potenţial neexploatat suficient, uneori, din păcate, chiar nedescoperit.

În finalul gândurilor din această săptămână, vă las în preajma datelor ştiinţifice care dovedesc cât de mult rău ne facem trăind stări nocive.

Emoţiile sunt cele care te fac să spui despre ziua pe care o trăieşti că este de excepţie sau dimpotrivă. Nivelul de ostilitate măsurat ştiinţific pe un eşantion de 2 000 de persoane a condus la următoarea concluzie: în 25 de ani, din cei care avuseseră un procentaj scăzut, muriseră aproape 20%, iar din dintre cei cu un procentaj ridicat muriseră cca. 30% în urma unor afecţiuni de inimă, cancer sau accidente.

O persoană mânioasă are de 1,5 ori mai multe şanse să moară în următorii 25 de ani decât un om echilibrat emoţional. “Emoţii vindecatoare” de Daniel Goleman în “Dialoguri cu Dalai Lama despre raţiune, emoţii şi sănătate.”