Pledoarie pentru caligrafie: Scrieți de mână!

Dialogul m-a emoționat, recunosc. Ca și locul unde s-a desfășurat dialogul de mai sus, respectiv Muzeul Cotroceni, acolo unde, printre altele, sunt expuse şi scrisori sau cărţi poştale semnate de regii şi reginele României.
M-a emoționat deoarece mi s-a ivit brusc în fața ochilor o vacanță dintr-un an imemorial, atunci când împreună cu colegii mei de clasa a IX-a am hotărât să ne trimitem scrisori chiar dacă nu suntem plecați din București. Păstrez și acum sacoșa (la propriu) plină cu scrisorile de la colegii mei. Rândurile lor așezate caligrafic pe pagini povestesc despre iubiri, cărți, filme și multe altele. La fel păstrez și febrilitatea cu care așteptam poștașul, în acea vacanță, ca să văd dacă aduce vreo scrisoare de la colegii mei de liceu.

Pentru ca scrisul de mână să nu devină o specie pe cale de dispariţie

Contextul exact al tuturor acestor emoții a fost faptul că elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1 „Sfinţii Voievozi” din București au participat zilele trecute, împreună cu personalități, la o „Oră de caligrafie”, care a avut loc la Muzeul Național Cotroceni, în preajma deschiderii noului an şcolar. Astfel, filosoful și eseistul Mihai Şora – în vârstă de aproape 101 ani, actriţa Maia Morgenstern, violonistul Alexandru Tomescu , Andreea Răducan – preşedintele Federaţiei Române de Gimnastică, s-au numărat printre personalităţile care s-au așezat în băncile pregătite în Salonul Cerchez al muzeului. Participanții propunându-și să atragă atenția asupra caligrafiei – o disciplină scoasă din program la clasele primare! De ce nu, un avertisment pentru ca scrisul de mână să nu devină o specie pe cale de dispariţie. Să nu uităm și că stiloul are şi el un rol important în această artă: instrumentul de scris a fost inventat chiar de un român – Petrache Poenaru. Un îndemn pentru educație, cultură, tradiție, artă şi continuitate. Un îndemn la neuitare…

Las la o parte doar un moment vorbele mari, pentru a mai face o expunere a arcului peste timp ivit brusc în mintea mea tot în cursul evenimentului de la Muzeul Cotroceni. Îmi amintesc orele de caligrafie din clasele primare. Când încercam să așternem cu toții cât mai elaborat literele în caietele dictando și chiar ne întreceam pe tema „Cine scrie mai frumos”. Nu, eu nu am uitat cuvântul scris. Fac tot posibilul să nu uit plăcerea cuvântului rotunjit, ori aplecat cu artă din condei. În școala primară iubeam cel mai mult orele de caligrafie. Pe atunci făceam ore speciale “de scris frumos” și am păstrat caietele de caligrafie din clasele primare…
Aproape nu îmi vine să cred că, în prezent, există cursuri speciale de caligrafie, la care oamenii plătesc pentru a învăţa să scrie frumos. Nu numai la noi în țară. Notiţele scrise pe laptop sau pe tabletă nu sunt la fel de relevante precum cele scrise de mâna pe hârtie – spun profesorii şi experţii în caligrafie.

Pe atunci pe când Maia scria pe pereți

Revenind la vivacele Mihai Șora (în foto; credit foto: Adrian Dan), deşi este extrem de activ pe Facebook, a mărturisit că nu se înţelege prea bine cu calculatorul, subliniind că a scrie frumos înseamnă şi o disciplină a minţii: “Trebuie să fii atent nu numai la conţinutul, care ar putea să fie exprimat şi într-un mod bolovănos, ci la felul în care spui ceea ce spui. Pe vremea mea scrisul de mână se făcea cu penița.

Deci aveam două feluri de ducturi: în sus, subțire, în jos, gros. Deci nu era, cum e în zilele noastre la stiloul cu bilă, un scris uniform, cu aceeași lărgime a liniei din care e constituită litera. Acestea erau lecțiile de caligrafie și într-adevăr aveam ore de caligrafie, cel puțin una pe săptămână, în care obiectul temei noastre era să scriem frumos. (..) Era o disciplină intelectuală. Nu era doar o aparență de frumusețe”, a subliniat în cadrul evenimentului de la Muzeul Cotroceni, adresându-se în special copiilor prezenți.

“Încă de la vîrsta de un an scriam pe pereți! Făceam semne, linii curbe și frânte, care apoi s-au transformat, sub îndrumarea mamei mele, într-un scris de mână îngrijit…Cele mai prețioase lucruri care mi-au rămas sunt manuscrisele, scrisul de mână al părinților mei…Pe vremea mea, caligrafia era strict legată de ortografie…A trasa linii pe caiete era pe atunci la școală un eveniment: fiecare literă transmitea o poveste! România educată înseamnă și va însemna foarte mult (n.r. – se referă la proiectul președintelui Klaus Iohannis ”România Educată”, lansarea iniţiativei ”Ora de caligrafie” la Muzeul Naţional Cotroceni, instituţie aflată în subordinea Administraţiei Prezidenţiale, fiind un semnal de susţinere şi din partea preşedintelui României)”, a povestit actriţa Maia Morgenstern (foto).

Scrisul poate fi salvat de noi. Și de învățătorii cu har

La eveniment a fost prezent bineînțeles directorul general al Muzeului Național Cotroceni, Liviu Jicman, care a evidențiat implicarea instituției în acest proiect, subliniind că scrisul de mână poate fi salvat de învăţătorii cu har! Au mai fost prezenți Dorjan Shabani – artist caligraf din Iran (a vorbit despre arta caligrafiei în tradiția persană) și expertul în grafoscopie Cristian Dumitrescu (a explicat în ce fel scrisul de mână este unic și definește fiecare persoană). De asemenea, învățătoarea Pavel Magdalena, de la Școala gimnazială nr. 1 "Sfinții Voievozi" din București, a susținut oră de caligrafie împreună cu elevi ai claselor I și a II-a.

Liviu Jicman a reiterat faptul că scrisul de mână poate fi salvat de învăţătorii cu har . Și că sunt necesare politici publice în acest sens, în tot sistemul de învăţământ. „România are numeroase probleme și suficient de multe soluții. Educația este o mare problemă și în același timp o soluție foarte bună. La baza educației stă scrisul de mână. Atunci când scriem un cuvânt cu mâna, ni-l însușim. Într-o vreme în care nu se mai face caligrafie în școli, ne-am gândit să organizăm o oră specială de caligrafie la Muzeul Național Cotroceni”, a declarat Călin Hera, Co-founder PiArt Vision.
Ora de caligrafie propriu zisă a fost un model al felului în care ar trebui să se desfășoare orele în școli. Învățătoarea Raluca Petrescu de la Școala Gimnazială nr. 1 „Sfinții Voievozi” din București, le-a spus elevilor din clasele I și a II-a o poveste despre încredere, oameni buni, prietenie, respect și carte, cuvinte pe care copiii le-au scris frumos în caietele de caligrafie.
Dincolo de intențiile lăudabile, de personalități, rămâne dragul de scris. Care nu trebuie să se stingă.

***
Scriitoarea Ana Blandiana a transmis un mesaj video participanților la “Ora de caligrafie”. I-a îndemnat pe copii să fie ei înșiși, să se exprime, să gândească totul cu mințile lor, să nu ia „de-a gata” ceea ce li se spune…” Chiar niciodată nu am scris, dar nu numai poezie, dar niciun fel de text literar direct la maşină de scris. Literatura e legată de scrisul de mâna…A nu mai scrie de mână înseamnă a te lăsa manipulate de tehnologie (…). În Occident tinerii au început să scrie ca niște analfabeți…Caligrafia va rămâne o artă pe care o va deține doar o elită…“.
Pe tot parcursul evenimentului desfășurat la Muzeul Cotroceni “am luat” notițe. De mână. Așa fac dintotdeauna. Cineva m-a întrebat odată, în cadrul unui interviu: “De ce și scrii și nu doar înregistrezi?”. “De drag“, i-am răspuns. A stat pe gânduri o vreme și a zis: “Da, pare un argument bun“…

*Aceasta este o pledoarie pentru caligrafie și trebuie tratată ca atare

Roxana Roseti
Senior Editor Revista CARIERE
(credit foto: Gabi Boholț)