Programul flexibil ne face mai fericiți!

Mai toate studiile dedicate satisfacţiei faţă de muncă susţin că la fel de importante sunt sprijinul pe care îl primim, libertatea și flexibilitatea programului. Deşi succesul depinde de numărul de ore pe care suntem dispuşi să le alocăm muncii, ca să nu devenim nefericiţi nu ar trebui să depăşim 40 de ore lucrate pe săptămână.

Iniţial, angajatorii au adoptat programul flexibil pentru a oferi o șansă femeilor care au devenit mame, celor care dintr-un motiv sau altul sunt nevoiţi să lucreze cu jumătate de normă sau au luat o pauză în carieră. Cercetările occidentalilor arată însă că programul flexibil este benefic pentru toate categoriile de angajaţi, iar cei care în fiecare săptămână pot lucra o parte din timp de acasă sunt mult mai mulțumiți de locul lor de muncă.

CITEȘTE ȘI: Leadership în vremea Generației Z

Oare n-a venit momentul să vorbim despre o reinventare a muncii?

Există o probabilitate mai mare ca satisfacţia faţă de muncă să crească la cei care lucrează pentru o afacere mică decât pentru o companie mare. De asemenea, cei care muncesc în sectorul nonprofit sau neguvernamental au mai multe șanse să fie fericiți la locul de muncă. Aceste constatări merită o dezbatere mai amplă cu privire la noua atitudine faţă de muncă.

Psihologul Ed Diener, unul dintre fondatorii psihologiei pozitive și considerat printre cei mai importanţi cercetători ai lumii în fericire, a concluzionat că oamenii fericiți sunt mai productivi, mai creativi şi mai sănătoşi. Profesorul Diener, care studiază de peste 25 de ani ceea ce el numeşte „bunăstarea subiectivă” şi autor al studiului Beyond Money–Toward an Economy of Well-Being alături de Martin Seligman, declară că firmele cu angajaţi mai mulțumiți și mai implicaţi au o fluctuaţie de personal redusă, costuri mai mici cu concediile medicale și clienți mai loiali.

CITEȘTE ȘI: Nicio societate nu e cultural pregătită: Fiecare criză cere alt tip de lider

Este în natura umană să ne dorim să fim fericiţi inclusiv în viața noastră profesională şi merită să luăm în considerare orice metode care ne ajută să obţinem acest lucru. Cel mai recent studiu pe care l-am găsit (datează din mai 2017) se numeşte chiar aşa: „Happiness is flextime”, de Adam Okulicz-Kozaryn şi Lonnie Golden, publicat de Rutgers University, SUA. Dar care să fie efectele asupra fericirii (şi productivităţii) în cazul unei săptămâni de lucru de patru zile sau ale unei zile de lucru cu program de șase ore?

La noi dezbaterile serioase privind viitorul muncii lipsesc, deşi tot mai mulţi români şi-ar dori să lucreze mai puţine ore, cu condiţia să fie plătiţi echitabil și angajați în mod legal. Dacă din ce în ce mai mulți oameni se simt stresați și lipsiți de timp, oare n-a venit momentul să vorbim despre o reinventare a muncii?

Articol preluat din numărul 237/mai 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici