Ce-au avut, ce-au pierdut și ce au câștigat elevii în timpul pandemiei
Un domeniu profund afectat de criza sanitară, Educația a trecut, în ultimii doi ani, prin schimbări radicale, ce au scos în evidență, mai mult ca oricâd, toate lipsurile, tarele și vulnerabilitățile sistemului. Ca să poată ține pasul cu schimbarea, atât elevii, cât și profesorii, au trebuit să se adapteze la un nou mod de învățare/predare. Au trecut de pe o zi pe alta de la prezența fizică la strigarea catalogului online și, complet nepregătiți pentru o asemenea abordare a procesului educațional, au fost nevoiți să se adaptaze din mers noii realități. Ce-au avut, ce-au pierdut și ce au câștigat elevii în timpul pandemiei?
La aproape doi ani de la această schimbare, cum arată bilanțul învățământului românesc? Cum s-ar înclina balanța, dacă pe unul dintre talere am așeza școala online iar pe celălalt școala tradițională? Natalia Rotaru, Director Adjunct la Școala Gimnazială Prof. Ion Vișoiu, Chitila cunoaște foarte bine realitatea.
Elevii în timpul pandemiei – Școala online vs. Școala tradițională
„Societatea în care trăim se află într-o continuă schimbare și dezvoltare, iar noi ,oamenii, facem față unor numeroase provocări. Una dintre cele cele mai sensibile situații ale sistemului educational românesc a fost mutarea procesului de învățământ în sistem online pentru o perioadă destul de lungă, fapt ce a provocat modificări vizibile la nivelul componentelor procesului educational. Școala online a devenit o necesitate, o variantă de suplinire a școlii tradiționale, în condiții de criză. Există o serie de studii care au încercat să stabilească eficienta acestui tip de învățare, concluziile fiind însă că sistemul potrivit este cel mixt, în care cele două categorii se află într-un proces de complementaritate”, a precizat Natalia Rotaru. Sunt avantaje și dezavantaje în ambele forme de predare, ”cu implicații, bineînțeles, asupra actorilor educaționali”.
Conform ei, punctele tari ale învățării online derivă din faptul că aceste activități pot fi accesate oricând și oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm individual. Timpul nu este determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil. „Învățarea online permite și elevilor și profesorilor să interacționeze într-o comunitate online, fără a fi prezenți în același loc sau timp”, spune Natalia Rotaru.
Pe de altă parte, „dezavantajele sunt legate de faptul că sunt sărăcite relațiile interumane între elevi și profesori, dar și între elevi, cu reale efecte în timp, dacă se permanentizează acest mod de abordare a învățării. Acest tip de instruire poate fi un impediment pentru elevii cu rezultate şcolare slabe, deoarece conţinuturile expuse în mediul online sunt mai greu de asimilat, necesitând un grad ridicat de autodisciplină, de automotivare”.
Alfabetizarea digitală
Un alt aspect care influențeză calitatea actului educational realizat online este reprezentat de slaba alfabetizare digitală a anumitor cadre didactice. Natalia Rotaru susține că „pentru a genera în mediul virtual o învăţare eficientă, profesorul trebuie să aibă o anume pregătire în proiectarea curriculum-ului livrat online și, desigur, competențe digitale. Acestora li se adaugă și capacitatea de dirijare a învățării, care se realizează cu totul diferit decât într-o sală de clasă. Învățarea asincron activă pentru elevi, solicită mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât instruirea faţă-în-faţă”. Deciziile legate de mărimea grupului de elevi, a mai spus ea, vor limita foarte mult strategiile utilizate, un număr mare de elevi făcând imposibilă interacțiunea de calitate. De exemplu, feedback-ul devine tot mai dificil pe măsură ce dimensiunea clasei crește, ajungând în cele din urmă la un punct în care pur și simplu nu este posibil ca un profesor să ofere feedback specific și prompt.
„Susțin cu tărie faptul că, mai ales acum, consumul de resurse personale-energia, concentrarea atenției- depinde foarte mult de modul în care este organizat învățământul la distanță, de calitatea actului educațional și de implicarea profesorilor, a elevilor și a părinților în gestionarea aspectelor didactice și a celor afective. De asemenea, sunt foarte importante acceptarea acestui sistem de învățare și acordarea unei atenții sporite, așa cum i se acordă școlii «față în față»”, e de părere Directorul Adjunct al Școlii Gimnaziale Prof. Ion Vișoiu, Chitila.
Elevii în timpul pandemiei – Victimele unui sistem care necesită reglare imediată
Din analiza rezultatelor obținute de elevi atât la examenul de Evaluare Națională, cât și la cel de Bacalaureat se constată că performanțele sunt mult mai scăzute, comparativ cu cele din anii anteriori. Din păcate, procesul de învățare a fost afectat, iar remedierea neajunsurilor se va realiza într-un timp destul de lung.
„Generațiile de absolvenți din ultimii doi ani pot fi considerate victimele unui sistem care necesită reglare imediată. Factorii care au condus la această situație sunt multipli:starea infrastructurii de natură tehnică pe care se clădește formula online de învățare; competențele de folosire sau de exploatare în profitul învățării, din perspectiva profesorilor, a acestor echipamente; poziția și implicarea factorilor educației în derularea acestei modalități de activare a învățământului (profesori, elevi, părinți, factori de decizie etc.).Acestora li se adaugă și cei de natură emoțională, întrucât foarte mulți copii au acuzat stări de anxietate provocate de lipsa contactului fizic cu grupul clasei. Interesul tuturor actorilor educaționali este foarte vizibil, cu toate că procesul de instruire își pierde, din punctul meu de vedere, din calitate și din consistență”, afirmă Natalia Rotaru
Oboseala, imposibilitatea de a-și concentra atenția pe timp lung, perioada destul de lungă pe care o petrec în fața calculatorului își pun amprenta asupra modului de implicare a elevilor în desfășurarea activităților. „Apare, bineînțeles, superficialitatea și lipsa dorinței de afirmare, generate de presiunea pe care o pune această formă de organizare a actului didactic. Eu sunt convinsă, totuși, că noile experiențe prin care trecem cu toții reprezintă puncte de plecare pentru găsirea unor soluții eficiente de reglare din mers a procesului de învățămant”, susține cadrul didactic.
Cum ar fi mai bine?
Părerile sunt împărțite când vine vorba despre strategiile de viitor pentru învățământ. Situația actuală aduce în prim plan nevoia unei gândiri pe termen lung, care să valorifice programele anterioare și expertiza acumulată în sistem în diverse contexte, luând în considerare feedbackul recent al cadrelor didactice și al specialiștilor.
Accentul s-a mutat în direcția componenței tehnologice, iar multe din exemplele și resursele „de-a gata” care au circulat au deturnat atenția de la planificarea parcursului școlar și de la rezultatele așteptate ale învățării, rezultând adesea în sarcini de lucru disproporționate ca timp alocat și discordante prin raportare la programa școlară. De asemenea, este absolut necesară asigurarea accesului echitabil la resurse și instrumente digitale cu valoare adăugată pentru învățare, dedicate fiecărei categorii de beneficiari ai educației, fiecărui nivel de studiu, fiecărei discipline.
„Este obligatorie, în contextual actual, găsirea unor soluții pentru formarea cadrelor didactice, prin raportare la nevoile acestora de perfecționare. Copiii din ziua de astăzi sunt altfel, iar profesorii trebuie să se adapteze realității din clasă. Activitatea didactică trebuie reglată, astfel încât procesul didactic să fie eficient, în orice circumstanță”, explică Natalia Rotaru.
Ca și cadrele didactice, și elevii în timpul pandemiei au întâmpinat dificultăți în învățare însă, aceștia din urmă „trebuie să conștientizeze faptul că, pentru a înregistra randament şcolar superior, este necesară respectarea unor reguli de igienă a lucrului și a odihnei. Din păcate, contextul actual a destabilizat programul acestora, fapt ce a condus către obținerea unor rezultate mult mai slabe decât cele înregistrate în perioada dinaintea pandemiei. De asemenea, este obligatorie stabilirea unor scopuri bine determinate în ceeea ce privește integrarea ulterioară pe piața muncii. Parcursul lor educațional trebuie să urmărească integrarea socioprofesională viitoare şi devenirea ca personalitate productivă, receptivă faţă de schimbări, inteligentă, creativă, capabilă să ia decizii şi să se adapteze rapid la situaţii noi”.
Natalia Rotaru, Director Adjunct la Școala Gimnazială „Prof. Ion Vișoiu, Chitila este Licențiată în Sociopsihopedagogie și Pedagogie, cu o vechime de 20 de ani în învățământ. Este profesor pentru învățământ primar, membru în Corpul Național de Experți în management educațional al MEN, co-autor al mai multor culegeri și materiale auxiliare pentru clasele I-IV. Pentru activitatea didactică, dar și implicarea în acțiuni civice, a fost recompensată, în ultimii ani, cu mai multe distincții, dintre care menționăm: Medalia ”Meritul pentru Învățământ”, Clasa a II-a și ”Diploma de Onoare pentru abnegația și devotamentul depus în sprijinul învățământului românesc”, oferite de Președinția României.
Photo by Compare Fibre on Unsplash