Ovidiu Atanasiu: ”Facem școală pentru că trebuie să facem școală. Fără scop final”
Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay
Tot mai mulți tineri se plâng că își găsescu greu un loc de muncă, iar părinții se simt obosiți după ce ani de zile și-au susținut copiii într-un sistem de Educație care nu îi pregătește pentru cererile de pe piața muncii. Mulți dintre părinți au luptat singuri pentru ca tinerii să poată lua din altă parte experiența, abilitățile, cunoștințele de care ar avea nevoie pentru a se descurca cu brio la primul job, pentru a ști să aleagă ce este bine pentru ei din joburile de pe piața muncii, pentru a ști cum să facă față cererii și ofertei care sunt prezente peste tot în viață. Au scos bani din buzunar pentru meditații, au scos bani din buzunar pentru cursuri de dezvoltare personală sau chiar pentru unele care îi ajută să își definească și să își crească pasiunile. Toate pentru un viitor mai bun, ca o completare la ceea ce un sistem învechit nu poate da generației de astăzi.
Despre toate acestea am discutat cu Ovidiu Atanasiu, fondatorul Success Academy, o școală independentă care îi ajută pe tineri să-și completeze traseul educational prin ajustarea la cerințele mediului de afaceri.
Școala tradițională și potențialul elevilor
Simțim cu toții efectele învățământului tradițional asupra cererilor de pe piața muncii, însă nu există date exacte despre acestea. Totuși, datele Indexului Capitalului Uman lansat luna trecută de Banca Mondială arată că un copil care se naște astăzi în România va avea o productivitate de doar 58% când va ajunge să ocupe un job, adică în jurul vârstei de 18 ani. Aceasta pentru că mulți abandonează școala, mulți sunt analfabeți funcționali, mulți nu înmagazinează cunoștine, iar cei ce rămân să își termine cursurile, poate chiar cu brio, nu sunt nici ei pregătiți să răspundă cerințelor practice ale unui job.
Cum ar putea să fie schimbată școala clasică pentru a-i pregăti pe elevi pentru cererile de pe piața muncii? Știm că părinții încercă să completeze ceea ce școala nu oferă, de la cursuri în plus pentru copiii lor, la ore de meditații. Fiecare încearcă propria variantă pentru succesul de mâine al copilului său.
Dar de ce este nevoie pentru ca un tânăr să aibă succes pe piața muncii?
Ovidiu Atanasiu, fondatorul Succes Academy, având experiență vastă în zona de business, dar și în educația copiilor și adolescenților, ne-a explicat ce caută angajatorii la tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă.
“Când am întrebat ce înseamnă să fie pregătiți, răspunsurile nu au avut nicio legătură cu ceea ce studiază copiii și adolescenții noștri în școală. Angajatorii vor oameni care să știe să comunice eficient, care să aibă inițiativă, care să își asume responsabilitatea, care să știe să ia decizii, să poată să facă o analiză, să știe să rezolve o problemă, să poată susține o prezentare, să poată conversa în limba engleză, să știe să argumenteze”. Așadar există o prăpastie uriașă între școală și nevoile de pe piață.
Pe lângă această piedică, tinerii ajung repde să se confrunte cu încă o problemă. Mai mult de jumătate dintre angajați nu fac jobul pe care și l-ar dori. Toate acestea sunt cauza directă a lipsei unor servicii reale de orientare profesională.
“Tinerii sunt obligați să ia o decizie fără să aibă habar ce înseamnă ceea ce vor să profeseze. Îi văd ca pe niște orbi puși în fața unor intersecții de drumuri cărora li se cere să-și aleagă drumul pe care să își continue călătoria. Facem școală pentru că trebuie să facem școală. Fără scop final. Nimeni nu măsoară eficiența sistemului. O evaluare a sistemului ar impune măsuri corective, dar cine își dorește acest lucru? Autoritățile investesc minim în aceste două sectoare – educație și sănătate. Alocările bugetare sunt subdimensionate și nu avem cum să obținem performanță în acest mod. E ca și cum ar trebui să o antrenăm astăzi pe viitoarea campioană mondială Simona Helep, dar nu avem un teren unde să se antreneze și, în loc de rachetă, improvizăm ceva din niște lemne aruncate prin curte. Aici, Simona Halep este orice tânăr în care vezi, astăzi, un potențial uriaș”.
Ceea ce nu face școala încearcă să completeze părinții
Avem o listă cu tarele sistemul de Educație, cu toții le știm, numai că nimeni nu trece la fapte, nu schimbă ceva. Prinși între un sistem învechit și o piață a muncii care se află într-o continuă schimbare, părinții încearcă să își aducă aportul, încearcă să completeze ceea ce se face la ore, fiecare după posibilități. Astfel, ajungem să avem un decalaj consistent între ceea ce se întâmplă la oraș și ceea ce se întâmplă în zonele defavorizate. Dacă, pentru elevii cu familii cu potential financiar există șansa de a merge mai departe într-un alt sistem de învățământ, în afară, acolo unde educația este centrată pe nevoile fiecărui individ în parte, cei care nu au resurse ajung să își piardă potențialul.
Ovidiu Atanasiu susține că există deficiență de personal în categoria profesiilor cu studii medii sau tehnice. Vorbim aici despre cererea mare de pe piața muncii și despre tinerii care ar putea să se orienteze către aceste joburi, dar pentru că nu au resurse financiare nu ajung nici măcar să ocupe astfel de joburi.
“E un cerc vicios. Pregătirea tinerilor e ruptă de realitatea vieții profesionale. Angajatorii nu găsesc oamenii pregătiți cu care să facă treabă și fac rabat la selecția oamenilor. Productivitatea scade. Implicit și profiturile. La buget intră mai puțini bani”, a completat acesta.
În acest context, este nevoie mai mult ca oricând de o strategie pe educație care să țină cont de cererile de pe piața muncii. Sunt state care și-au regândit sistemul de educație, unul dintre acestea este Irlanda. Acolo ciclul secundar este de 5-6 ani și ține până la 17-18 ani, școlile le dau posibilitatea elevilor ca timp de un an să nu meargă la ore, ci să urmăreacă cu interes ceea ce îi interesează de fapt, de la arte, societate sau business. Iar profesorii sunt orietanți către elev și încearcă să le ofere ajutor diferențiat în funcție de nivel și necesități.
Tarele sistemului de Educație
Lucrând de 20 de ani în educația de business și de 6 ani în procesul de învățare și de orientare a tinerilor, Ovidiu Atanasiu a făcut o listă cu ceea ce trebuie schimbat în sistemul de Educație, pentru a da rezultatele pe care le dorim cu toții, tineri pregătiți pentru ziua de mâine, tineri care să se poată reorienta ușor profesional și care să aibă abilitățile necesare pentru a-și atinge potențialul.
- Am putea spune că schimbarea trebuie să înceapă cu profesorul, cu modul în care trebuie să își țină orele acum și nu pe baza planificărilor, care nu înseamnă decât multă materie, fără a avea libertatea de a se ocupa de copii. Astfel, copiii ajung să fie văzuți mai mult ca un obiect și nu să fie în centrul atenției sistemului, deci al profesorului.
- O altă problemă o reprezintă modul în care ar trebui să se învețe. Tinerii au resursele la îndemână, orice informație o pot găsi oricând, pentru că s-au diversificat canalele de informare. Nu mai este important să știi formule, însă, la noi, școala continuă să pună accent pe memorare și nu pe gândire. Un exemplu dat de fondatorul Success Academy a fost acela în care la un examen de matematică din Marea Britanie, tinerii aveau formulele în față, era important să găsească soluțiile. La noi în țară, tinerii ar fi depunctați, dacă nu ar ști formulele sau dacă ar veni cu un alt mod de rezolvare.
De ce s-a ajuns aici? Poate pentru că este mai ușor ca profesor să faci o evaluare standardizată decât să evaluezi gândirea unui tânăr. Este vorba despre un timp suplimentar alocat evaluării modului în care tânărul s-a gândit la noua metodă. Sandardizarea ajunge să pună bețe în roate tinerilor, ajunge chiar să îi afecteze pe cei care au potential, pentru că nu se înscriu în limitele sistemului.
- Și ajungem la altă problemă a sistemului – finanțarea școlilor și remunerarea profesorilor. În toate companiile din lumea aceasta este recompensat suplimentar efortul și performanța. Nu în cazul educației. Dar și aici profesorii au nevoie de bani, iar lipsa lor duce al demotivare.
- Meditațiile sunt o dovadă clară că a scăzut performanța școalară. Copiii și părinții știu deja că nu pot reuși fără meditații. Sunt mulți profesori care încurajează, ”pe față”, mediațiile.
- Și ajungem la ultima cauză – supra-încarcarea programului copiilor. Se duc la școală pentru că trebuie, deși o consideră inutilă. Apoi, merg la meditațiile cărora le acordă maximă atenție. Apoi, dacă mai au și activități de socializare sau de hobby, se trezesc că nu mai au timp pentru nimic. Apoi vin temele, alte câteva ore. E normal să ții un copil activ până la 10 ore pe zi? Un adult nu muncește efectiv atâtea ore. Nu poate. Dar avem pretenții ca tinerii noștri să poată. “De aceea, din ce în ce mai mult, tinerii noștri sunt obosiți, agasați de ceea ce trebuie să facă. Dacă mai punem și așa-zisul învățământ online sau hibrid, efectele sunt și mai dramatice”.
Cursurile de formare pentru tineri – o necesitate
Există o nevoie acută de cursuri de formare pentru tineri, chiar pentru copii, adică programe concrete care să le dezvolte tinerilor abilități de viață personală sau profesională, susține Ovidiu Atanasiu. Iar această nevoie este din ce în ce mai conștientizată de părinții cu o anumită instruire profesională. Ei încearcă prin aceste cursuri să ofere copiilor ceea ce școala nu a putut să le dea. Pentru că în aceste cursuri, tinerii învață cum să își facă viața mai ușoară dacă știu cum să abordeze o situație.
Sunt tratate și în școală câteve subiecte utile copiilor, dar acestea se opresc la a da definiții, și nu soluții practice. Fondatorul Success Academy a venit cu exemplul legat de cum se abordează bullying-ul în școli și cum este el abordat prin cursuri ținute de traineri, care se orientează către dezvoltarea de abilități, către antrenarea tinerilor pentru a ști cum să iasă dintr-o astfel de situație.
În concluzie, fără implicarea părinților în formarea copiilor, rezultatul școlii ar fi un dezastru și asta se vede clar în zonele defavorizate. Am sperat cu toții că școala românească se va schimba, că va răspunde cerințelor și nu va rămâne agățată în timp.
”De 30 de ani nu s-a schimbat nimic. Curricula ar trebui făcută de reprezentanți din toate domeniile de activitate, pe baza a ceea ce și-ar dori ei. Din păcate, eternii specialiști în educație reșapează conținuturile în speranța că se vor adapta singure la prezent, dar fără să aibă viziunea mediilor profesionale și a vieții, în general. Modul în care școala este structurată nu are legătură cu viața din prezent. Pentru că profesorii nu sunt pregătiți pe aceste subiecte. Pentru că programa nu permite, ca timp, să antrenezi aceste abilități utile copiilor”, a încheiat Ovidiu Atanasiu.