În Basarabia, copiii au parte de educație digitală din clasa I

Republica Moldova a introdus educația digitală ca disciplină obligatorie pentru elevii de clasa I, din septembrie 2018, un modul ce urmează să pregătească în acest an aproximativ 35.000 de școlari. Pe când și în România un astfel de program de alfabetizare digitală în școli?

30% dintre cetățenii României nu au folosit niciodată internetul, arată cele mai recente date oficiale ale Eurostst. Doar 16% dintre români au achiziționat produse online în ultimul an, spre deosebire de Suedia (81%), Spania (50%) sau Grecia (32%). România este printre țările cu cele mai mici procente de e-exporturi (vânzări online în afara țării) și ocupă ultimul loc în clasamentul ultimului indice al economiei digitale și sociale care măsoară conectivitatea, folosirea internetului, digitalizarea serviciilor de interes public, integrarea tehnologiei digitale și folosirea internetului (DESI 2018).
În România, aproape trei sferturi din populația adultă poate fi considerată ca fiind lipsită de competențe digitale de bază.

Leyla-Denisa Obreja, profesor adjunct și candidată la doctorat în cadrul Facultății de Drept la Bond University în Australia, absolventă a Masterului în Drepturile Internaționale ale Omului la Lund University în Suedia, membră a think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, susține că implicarea digitală se traduce în marginalizare economică, socială și culturală. „Societatea este astfel formată din cei care au acces sau nu au acces la tot ceea ce are de oferit internetul; sau cei care pot folosi internetul cu scopul de a realiza activități lucrative, informative, culturale sau personale și cei care au capacități reduse sau inexistente de a folosi internetul cu un anumit scop. Din punct de vedere economic, lipsa acestor capacități digitale presupune imposibilitatea de a pătrunde, de a activa sau de a excela în mediul muncii, de a accesa cursuri de formare profesională, de a depăși obstacole în realizarea activităților antreprenoriale sau de a transpune activități economice în mediul online. Ridicăm astfel principiul egalității de șanse a indivizilor, regiunilor și a economiei naționale în ansamblu față de cetățenii europeni și alte state europene, pentru a nu rămâne blocați în trecut, în inerții, în transmiterea inter-generațională a inegalității sau în persistența factorilor de risc ai sărăciei. Din punct de vedere cultural și social, lipsa accesului sau capacităților digitale afectează direct atitudinile și experiențele cetățenilor sau ale companiilor private.
Persoanele marginalizate digital sunt mai predispuse către atitudini stereotipice sau anti-sociale; au capacități reduse de comunicare; nu au acces la informații care să le permită formularea unei ideologii personale, economice, politice sau culturale și în general au tendința către atitudini și trăsături de personalitate fixe. Companiile marginalizate digital au perspective mai reduse de dezvoltare, de acces la tehnologii mai eficiente și mai puțin costisitoare sau de export prin internaționalizarea activității”, susține autoarea, în urma unor stagii de cercetare la Centrul Norvegian pentru Drepturile Omului din Oslo și la Institutul Raoul Wallenberg din Suedia.

„Alfabetizarea digitală înseamnă să poți găsi, evalua, produce și distribui idei, produse, servicii și alte forme de conținut, în mediul digital. Pe scurt, se referă la capacitatea de a folosi tehnologia informației și comunicării (TIC) pentru a te informa corect, pentru a-ți crește performanța socială, culturală, economică, pentru a-ți promova identitatea digitală. Odată cu digitalizarea activității sociale, economice sau culturale, inegalitatea a căpătat noi forme și a dus la apariția diviziunii digitale, un factor important pentru creșterea sau scăderea calității vieții și a competitivității unei regiuni. Copiii noștri au nevoie de cursuri de alfabetizare digitală încă din primii ani de școală, în fiecare școală din țară”, susține autoarea în articolul publicat pe site-ul inaco.ro.

În România, elevii încep să studieze tehnologia informației și comunicării (TIC), începând cu clasa a V-a, o oră pe săptămână, ceea ce este insuficient pentru o alfabetizare digitală eficientă. De asemenea, dotarea școlilor cu infrastructura necesară studierii acestei materii (computere, rețea) nu se ridică la un nivel performant. În multe școli copiii se înghesuie în jurul unui singur computer pentru a învăța partea practică.