Încurajează şcoala creativitatea?
Referitor la actualul sistemul de educaţie, Sir Ken Robinson, coonsultant în educaţie, spunea într-o conferinţă TED, că această abilitate nu este dobândită pe măsură ce creştem, ci pierdută. Suntem educaţi să o pierdem.
Antrenorul de genii, Florian Colceag, vine în completare şi spune într-un interviu acordat Revistei CARIERE că „şcoala mondială, nu numai cea românească este depăşită.” „Şcoala”, spunea el „este un cimitir al elefanţilor, iar programele de educaţie sunt depăşite. Practic, noi pregătim copiii pentru trecut şi gândirea de logici care nu mai are relevanţă cu prezentul, creştem copiii fără ca ei să înţeleagă realitatea şi dinamica realităţii.”
Sir Robinson confirmă afirmaţia profesorului Colceag şi crede că sistemele de învăţământ din toată lumea urmează aceeaşi schemă de ierarhizare a materiilor studiate de copii în şcoală, unde accentul cade pe domenii precum matematică şi limbi, iar la polul opus pot fi găsite artele. El mai zice că este nevoie de o stimulare a sferei artistice, precum dansul şi teatrul , pentru că arta îţi dezvoltă creativitatea, exprimarea, gândirea critică şi capacitatea de lucru.
Studiu privind stimularea în şcoli
Revenind la actualul sistem de educaţie observăm, potrivit unui studiu legat de stimularea la şcoală, că majoritatea adolescenţilor nu simt că școala îi stimulează suficient. Pentru cei mai mulți, nu există momente WOW în sala de clasă. Ei pun, de asemenea, la îndoială necesitatea studierii anumitor discipline considerate ca fiind puțin relevante pentru viața lor de zi cu zi.
„Educația formală nu este percepută ca o premisă a succesului în viață, este doar o normă socială (oamenii învață și obțin diplome) pe care trebuie să o respecte”, afirmă Lăcrămioara Loghin, coordonatorul studiului. „Ca urmare, atunci când se referă la educație, majoritatea tinerilor au în vedere ceea ce au de făcut (teme, proiecte) și nu ceea ce, de fapt, au învățat”, mai adaugă Lăcrămioara Loghin.
Cum sunt văzuţi profesorii?
Profesorii sunt descriși ca întrupare a trecutului, cu puțină înțelegere față de nevoile, interesele și stilul de viață al adolescenților. Cei care reușesc să atragă atenția generației Z sunt cei care au o manieră interactivă de predare, care folosesc exemple practice pentru a susține teorii și care încurajează inițiativele de orice fel.
Tinerii simt nevoia ca informațiile oferite de către profesori, oral sau în scris, să fie însoțite de suporturi vizuale și video, precum prezentări PowerPoint, filme sau imagini. Mai mult decât atât, aceștia consideră că modul în care informația le este prezentată și analizată joacă un rol extrem de important în conectarea cu profesorii.
Mai exact, adolescenții sunt de părere că profesorii nu ar mai trebui să se concentreze asupra conținutului (Google face deja acest lucru), ci asupra facilitării procesului de învățare.
În opinia elevilor, profesorii trebuie, de asemenea, să-și adapteze discursul la așteptările de astăzi în ceea ce privește limbajul și interactivitatea. În plus, aceștia percep drept necesitate includerea online-ului în proiectele și activitățile școlare.
Exemple în acest sens sunt reprezentate de proiecte ce implică o colaborare online între elevi/studenți sau crearea și gestionarea unor blog-uri, vlog-uri sau conturi de social media.
Pentru a stimula creativitatea este nevoie de un mediu în care copiilor le este permis să greşească pentru că de cele mai multe ori societatea stigmatizează greşelile, crede Sir Ken Robinson. Acesta mai spune că, frica de a greşi, pe parcursul vieţii, duce la autocenzură pentru a nu fi judecaţi de ceilalţi, iar acest fenomen duce la scăderea creativităţii.
Aşadar, părinţi şi mai ales, educatori, creaţi-le un mediu în care elevii să-şi manifeste creativitatea şi să le fie stimulată şi încurajată exprimarea.
În cadrul studiului, realizat de Exact Cercetare și Consultanță prin intermediul a 12 Focus Grupuri, au participat tineri cu vârsta cuprinsă între 14-24 de ani, din București, în intervalul 16-27 noiembrie 2015.